Iniţiativa cetăţenească “Together4Forests” a devenit noua lege europeană anti-defrişare

Regulamentul pentru combaterea defrişărilor la nivel mondial este rezultatul iniţiativei cetăţeneşti Together4Forest, susţinută de sute de organizaţii neguvernamentale şi semnată de peste 1,2 milioane de europeni, susţin reprezentanţii organizaţiei de mediu Agent Green.

Agent Green salută, astfel, decizia Parlamentului European pentru adoptarea Regulamentului pentru combaterea defrişărilor la nivel mondial.

"Noua reglementare este menită să prevină intrarea pe piaţa comunitară de produse provenite din ecosisteme naturale rase de pe faţa pământului pentru producţia de lemn, hârtie, cafea, cacao, soia, cauciuc, mangal, ulei de palmier şi bovinele (vii, carne sau piele)", se menţionează în comunicatul organizaţiei de mediu.

În România, Agent Green a dat startul acestei campanii derulate în ultimii ani pentru a asigura necesarul de semnături din ţara noastră.

"A fost greu pentru că cerinţa Comisiei Europene pentru iniţiativele cetăţeneşti este ca semnatarii să îşi dea CNP-ul şi românii sunt în general reticenţi la asta. Dar au făcut-o şi acum semnătura lor a devenit lege. Deci petiţiile contează!", a afirmat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.

Totodată, pentru asigurarea respectării noii legi Comisia Europeană şi autorităţile competente din fiecare stat membru (Ministerul Mediului) va pune în funcţiune un mecanism de trasabilitate, inspecţie şi control.

Conform sursei citate, ţările şi regiunile lumii vor fi împărţite cel mai târziu la sfârşitul anului viitor pe criterii de risc (scăzut, standard sau ridicat).

Produsele care provin din ţări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligenţă. Operatorii vor fi verificaţi într-o proporţie care depinde de nivelul de risc al ţării: 9% pentru ţările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard şi 1% pentru cele cu risc scăzut.

"Nu am încredere 100% nici în companii şi nici în autorităţi, aşa că voi urmări personal prin sondaj câteva produse esenţiale care ajung pe rafturile magazinelor noastre. Mă gandesc cel puţin la mobilă, cafea, soia şi cacao", a mai spus Păun.

Ministerul Mediului va avea acces la informaţii relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocaţie, şi vor face verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit şi al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.

Companiile care vor pune pe piaţa comunitară produse din zone defrişate vor înfrunta consecinţe multiple şi consecvente. Amenda va fi de cel puţin 4% din cifra anuală de afaceri, marfa confiscată, activitatea suspendată şi numele conducătorilor publicate pe o listă a ruşinii.

"Peste 420 de milioane de hectare de păduri au fost defrişate definitiv în ultimii 30 de ani în lume. Asta înseamnă o suprafaţă mai mare decât a Uniunii Europene. Defrişările s-au realizat pentru a înlocui ecosistemele native cu plantaţii agricole. Zonele devastate au afectat atât biodiversitatea care includ atât populaţiile indigene cât şi animalele non-umane. Produsele obţinute s-au exportat peste tot în lume dar cea mai mare pondere în UE şi China. Acesta este motivul pentru care UE a iniţiat acest nou Regulament care vizează nu doar pădurile ci şi alte ecosisteme cruciale pentru protejarea biodiversităţii şi stocarea carbonului: zone umede, turbării şi pajişti", se mai spune în comunicat.

Conform sursei citate, noul Regulament nu presupune interzicerea importurilor ci obligativitatea operatorilor economici din UE de a emite "declaraţia de diligenţă" care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrişate sau degradate de la 31 decembrie 2020 încoace.

"Degradarea pădurilor" include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantaţie sau în alte suprafeţe împădurite. De exemplu, înlocuirea pădurilor de tec în Myanmar cu arbori de cauciuc sau înlocuirea pădurilor de fag în România cu plantaţii de molid.

"Companiile vor fi obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislaţia aplicabilă în ţara de producţie, inclusiv legislaţia privind drepturile omului, şi că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate", se mai precizează în comunicat.