‘Ordonanţa trenuleţ’, publicată în transparenţă; măsuri pentru sprijinirea angajaţilor vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare şi consolidarea disciplinei fiscale

Proiectul cuprinde şi măsuri pentru autorităţile publice locale, în vederea susţinerii acestora pentru implementarea proiectelor din PNRR cu termene de finalizare în acest an, cât şi pentru sprijinirea acestora pe perioada iernii, punându-le la dispoziţie posibilitatea contractării unor împrumuturi din trezorerie.

"Prin acest demers, Guvernul României urmăreşte crearea unui cadru fiscal stabil şi predictibil, creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi asigurarea unui nivel adecvat de protecţie socială, în beneficiul economiei şi al societăţii româneşti", se subliniază în comunicat.

Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au în vedere diminuarea subvenţiei pentru partidele politice şi sumelor acordate pentru minorităţi, reducerea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcţionarea birourilor parlamentare, cazare etc.), amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creşteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare în sănătate şi asistenţă social. De asemenea, se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi şi servicii şi se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor şi de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.

Pe de altă parte, măsurile de relansare economică, stimulare a investiţiilor private şi simplificări pentru contribuabili vizează: reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea acestuia în 2027; aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activităţii; eliminarea impozitului pentru construcţii ("taxa pe stâlp"), începând cu anul 2027; consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea şi clarificarea utilizării RO e-Factura; simplificarea mecanismelor RO e-TVA, respectiv reducerea sarcinilor administrative, printr-un control fiscal mai eficient şi mai bine ţintit.

Pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, proiectul de OUG propune sprijin pentru angajaţii cu salariul minim, fiind prelungită neimpozitarea unei părţi din salariu, pentru creşterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie şi 200 lei din iulie până la finalul anului 2026), protecţie pentru consumatorii vulnerabili de energie, măsurile de sprijin social fiind prelungite până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilităţii, pentru a asigura continuitatea ajutorului şi combaterea sărăciei energetice, continuarea programului "Masa Sănătoasă", elevii din învăţământul preuniversitar, în special cei din comunităţi vulnerabile, urmând să beneficieze în continuare de mese calde şi echilibrate nutritional, şi îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale, fiind creată baza legală pentru actualizarea alocaţiei zilnice de hrană în instituţiile de asistenţă socială, pentru un buget mai realist şi servicii de calitate în 2026.

În vederea sprijinirii autorităţile publice locale, documentul prevede: împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR, autorităţile locale putând accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026; sprijin pentru termoficare în sezonul rece - unităţile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere şi furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanţelor şi a pierderilor, până la 31 martie 2026;
posibilitatea utilizării sumelor alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr.9/2025, cu modificările şi completările ulterioare, rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar 2025 pentru finanţarea unor cheltuieli de aceeaşi natură.

În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi modificări ale reglementărilor în domeniul produselor accizabile, proiectul de act normativ prevede că autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile este centralizată la nivelul ANAF şi se bazează pe evaluarea credibilităţii financiare a administratorilor, asociaţilor şi a sursei fondurilor. De asemenea, sunt introduse garanţii financiare extinse pentru importatori şi distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA şi a accizelor, regimul de autorizare, raportare şi control al operaţiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacţiilor, lanţurile de tranzacţionare sunt scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacităţi de depozitare autorizate.

"Măsurile reduc evaziunea fiscală şi combat firmele fantomă, fără a afecta micii producători autorizaţi local. Operatorii economici corecţi vor beneficia astfel de un cadru concurenţial echitabil, predictibilitate crescută şi controale fiscale mai bine ţintite", subliniază sursa citată.

Proiectul conţine şi alte categorii de măsuri necesare până la aprobarea bugetului, precum: măsuri ce vizează reglementări bugetare necesare autorităţilor locale şi a serviciilor publice esenţiale la începutul anului 2026, prin reguli tranzitorii de repartizare a impozitului pe venit, pentru asigurarea sumelor de echilibrare, până la aprobarea bugetelor; măsuri referitoare la cadrul de aprobare al bugetelor de venituri şi cheltuieli, precum şi a politicii salariale la nivelul întreprinderilor publice, pe anul 2026; măsură tranzitorie pentru continuitatea activităţii instituţiilor autonome aflate sub control parlamentar, finanţate integral din venituri proprii, care nu au buget aprobat la începutul anului, pot funcţiona temporar pe baza unui mecanism de tip "1/12", efectuând lunar cheltuieli şi angajamente în limita a o douăsprezecea din execuţia anului 2025, până la aprobarea bugetului pe 2026.

Totodată, se prelungeşte până la 31 decembrie 2027 aplicarea impozitelor speciale pentru operatorii din sectoarele de monopol - energie, gaze şi telecomunicaţii - precum şi pentru exploatarea resurselor minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, cărbune, metale şi alte minerale şi se menţine aplicarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrol şi gaze până la finalul anului 2026, ca instrument de consolidare a veniturilor bugetare din sectorul energetic.

"Menţinerea acestor impozite asigură stabilitatea şi predictibilitatea veniturilor bugetare provenite din sectoare strategice cu impact major asupra economiei naţionale. Prelungirea impozitelor speciale nu afectează întreprinderile mici şi microîntreprinderile, vizând exclusiv sectoarele cu poziţii dominante pe piaţă", se mai arată în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, întreg setul de măsuri vizează reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice, stimularea investiţiilor şi a creşterii economice, protejarea categoriilor vulnerabile şi întărirea disciplinei financiare, printr-un cadru fiscal mai simplu, mai predictibil şi mai echitabil, adaptat obiectivelor de dezvoltare economică şi socială ale României pentru anul 2026.