MAI: Proiect pentru supravegherea electronică şi a persoanelor sub control judiciar sau în arest la domiciliu

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, luni, o dezbatere publică pe marginea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică, prin care se doreşte introducerea acesteia, în sistem pilot, şi în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu, de la data de 1 octombrie 2024.

Ansamblul normelor de drept cuprinse în arhitectura prezentului demers legislativ este determinat, în principal, de aderarea României la spaţiul Schengen, fiind necesar a fi luate măsuri urgente, pentru protecţia cetăţenilor, prin intermediul monitorizării electronice în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

"În urma intrării în spaţiul Schengen, controalele la frontierele maritime şi aeriene au fost ridicate, practic nu mai există controale sistematice la frontieră, şi din perspectiva supravegherii judiciare avem câteva vulnerabilităţi. Ceea ce încercăm practic prin această ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii nr. 146 este ca termenele care au fost prevăzute în lege să fie devansate controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu - monitorizarea electronică urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Pentru că nu mai avem aceste controale sistematice la frontieră, riscăm ca persoanele care au măsura controlului judiciar cu obligarea de a nu părăsi ţara să poată pleca în orice moment pe cale aeriană sau maritimă şi avem câteva mii de măsuri la nivel naţional, iar monitorizarea lor electronic ne poate ajuta să cunoaştem la orice moment locaţiile în care se află", a declarat, luni, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale din IGPR, Ciprian Miron.

El a precizat că această devansare a termenului va reprezenta "o provocare" pentru structurile IGPR, care erau pregătite să implementeze aceste măsuri din 2026.

Prin ordonanţa de urgenţă se propune modificarea articolului 1 alineatul (2) literele a) şi d), pentru a individualiza în concret obligaţiile care trebuie respectate pe perioada controlului judiciar sau al controlului judiciar pe cauţiune şi a căror verificare se poate realiza prin monitorizare electronică, precum şi pentru a permite realizarea monitorizării electronice pe teritoriul României pentru persoanele faţă de care organele judiciare din state terţe au dispus această măsură şi care se află sau se vor deplasa pe teritoriul naţional.

De asemenea, se doreşte introducerea unor noi prevederi referitoare la reglementarea unei noi categorii de alerte, respectiv alerta de apropiere frontieră, urmărindu-se a se reglementa procedura de urmat în cazul unei alerte de apropiere frontieră, atât de către persoana supravegheată, cât şi de către organele de ordine publică, precum şi ordinea de prioritate a alertelor.

Ciprian Miron a menţionat că este vorba de apropierea la o distanţă de mai puţin de 30 kilometri de un punct de trecere a frontierei.

"Raportat inclusiv la complexitatea măsurilor propuse, respectiv aspectele de natură tehnică şi caracterul de noutate al acestora, implicaţiile logistice, umane şi financiare, necesitatea unei abordări integrate, a reieşit că implementarea măsurilor necesare aplicării monitorizării electronice, în sistem pilot, şi în cazul executării măsurii controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauţiune şi a arestului la domiciliu, se poate realiza începând cu data de 1 octombrie 2024, astfel încât mecanismul stabilit să fie funcţional şi eficient", se arată în documentul MAI.

Potrivit sursei citate, vor fi utilizate exclusiv dispozitive electronice de supraveghere mobile, în limita disponibilităţii acestora, din procentul de 20%, achiziţionate de către Poliţia Română, urmând ca numărul dispozitivelor electronice de supraveghere să crească treptat în funcţie de livrările care vor fi făcute, potrivit clauzelor contractuale în vigoare aferente livrării dispozitivelor electronice de monitorizare.

În prezent, procentul de 20% din totalul dispozitivelor electronice de supraveghere mobile achiziţionate se ridică la un număr de 673 de dispozitive, ce ar reprezenta 67 de dispozitive pentru DGPMB şi câte 26 de dispozitive pentru fiecare din cele 23 de unităţi judeţene de poliţie. Ele vor creşte progresiv, până la data de 30 septembrie 2024.