Noul contract-cadru al asigurărilor sociale de sănătate, în vigoare de la 1 iulie; prevenţia, principala componentă

Contractul-cadru care reglementează multianual condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, act normativ aprobat vineri de Guvern, va intra în vigoare de la 1 iulie 2023.

Potrivit unui comunicat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), reglementările nou introduse au ca obiective principale consolidarea prevenţiei în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi îmbunătăţirea accesului la servicii medicale prin extinderea pachetului de bază, având drept scop depistarea precoce şi tratarea în faze incipiente a bolilor.

"În asistenţa medicală primară se creează cadrul legal care permite depistarea precoce a bolilor cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi se introduc noi instrumente în vederea realizării consultaţiilor preventive pentru persoanele cu vârsta între 40 şi 60 ani (riscograme pentru depistarea precoce a posibilităţii dezvoltării de boli cardio-vasculare, cerebro-vasculare, oncologice, a diabetului, a bolii cronice de rinichi, precum şi pentru evaluarea sănătăţii mintale şi reproductive) şi pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani (evaluarea comportamentelor cu impact global asupra sănătăţii, a riscului fatal cardiovascular, oncologic, al osteoporozei, de incontinenţă urinară, evaluarea sănătăţii mintale, a riscului de demenţă şi depresie), se arată în comunicat.

Adulţii cu vârsta între 18 şi 39 de ani vor beneficia anual de consultaţiile de prevenţie. Tot în scopul consolidării prevenţiei, medicii de familie vor recomanda o paletă mai largă de investigaţii paraclinice de care pot beneficia gratuit asiguraţii. Mecanismul de finanţare în asistenţa medicală primară a fost modificat, astfel încât prin schimbarea ponderii plăţii per capita şi pe servicii, de la 50%-50% la 35%-65%, s-a creat posibilitatea introducerii de noi servicii de prevenţie de care vor beneficia mai mulţi asiguraţi, din grupe de vârstă mai numeroase decât în prezent.

Prin noul contract-cadru se reglementează pentru prima dată plata în funcţie de performanţă, medicina de familie fiind primul segment de asistenţă medicală pentru care se alocă o sumă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) în acest scop.

Se introduc noi măsuri în scopul reducerii disparităţilor dintre mediul rural şi cel urban în privinţa accesului la servicii medicale, prin crearea de stimulente în scopul atragerii medicilor de familie în zonele rurale slab acoperite/neacoperite cu asistenţă medicală primară.

Astfel, medicul care va alege să îşi desfăşoare activitatea într-o localitate din mediul rural va avea o bonificaţie de 50% faţă de veniturile pe care ar putea să le obţină în mod similar în mediul urban, sau de 100% dacă în localitate nu există nici un alt medic de familie/punct de lucru.

În asistenţa medicală ambulatorie clinică de specialitate, pachetele de servicii diagnostice şi terapeutice se extind, prin introducerea de noi servicii.

A fost creat cadrul legal pentru creşterea accesului asiguraţilor la servicii de medicină fizică şi de reabilitare în ambulatoriu, fiecare furnizor având obligaţia de a asigura un program de activitate de 7 ore/zi, respectiv 35 ore/săptămână.

În asistenţa medicală paraclinică din ambulatoriu se extinde semnificativ pachetul de analize şi investigaţii şi se introduce posibilitatea furnizorilor de a încheia contract cu casa de asigurări de sănătate pentru punctele de recoltare mobile.

Se reglementează posibilitatea decontării peste valoarea de contractată de laboratoare cu casele de asigurări de sănătate atât a analizelor recomandate de medicii de familie, ca urmare a consultaţiilor preventive acordate persoanelor asigurate cu vârsta de peste 40 de ani, cât şi a celor pentru monitorizarea evoluţiei sarcinii, se mai arată în comunicat.

Laboratoarele vor putea transmite medicului curant prin poşta electronică rezultatul analizelor şi investigaţiilor paraclinice. În asistenţa medicală spitalicească se extind listele serviciilor medicale care pot fi acordate în regim de spitalizare de zi cu peste 100 de servicii noi şi se introduce condiţia ca unităţile să asigure un program în spitalizare de zi de minimum 5 zile/săptămână şi de 7 ore/zi acoperit de prezenţa a cel puţin unui medic de specialitate.

Contravaloarea serviciilor de cazare solicitate persoanelor asigurate de unităţile sanitare cu paturi nu va putea depăşi 300 de lei/zi.

Pentru îngrijirile medicale şi paliative la domiciliu se reglementează posibilitatea acordării acestora la locaţia declarată de persoana asigurată, indiferent de casa de asigurări de sănătate la care este luată aceasta în evidenţă.

De asemenea, se introduc servicii noi şi creşte de la 90 la 180 de zile perioada pentru care asiguraţii cu vârsta sub 18 ani pot beneficia de îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu.

Pentru medicamentele compensate se introduc noi reglementări privind prescrierea biosimilarelor, atât la iniţierea tratamentului, cât şi la continuarea acestuia, precum şi obligaţia caselor de asigurări de sănătate de a monitoriza semestrial prescrierea produselor biologice.

În pachetul de bază se introduc noi dispozitive medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale în ambulatoriu, printre care se numără: manşoanele compresive pentru asiguratele care au suferit intervenţii chirurgicale oncologice, fotoliul rulant activ, dispozitivul de asistare a tusei, orteza craniană.

"Aceste reglementări nu reprezintă o simplă actualizare a actelor normative din domeniul asigurărilor sociale de sănătate, ci o adevărată reformă de reorientare a sistemului şi de utilizare eficientă a FNUASS. Împreună cu Ministerul Sănătăţii, am realizat un amplu proces de consultări şi negocieri, în care vocile profesioniştilor din sistem şi cele ale pacienţilor au fost ascultate, rezultatele în îmbunătăţirea tabloului de morbiditate al populaţiei urmând să-şi arate roadele după aplicarea consecventă a acestor măsuri susţinute de implicarea medicului de familie şi de conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa îngrijirii şi menţinerii propriei sănătăţi", a subliniat preşedintele CNAS, Adela Cojan, citată în comunicat.

Ea a adăugat că "stimularea prevenţiei şi profilaxiei nu mai este doar un deziderat, ci devine astfel un fapt în sine" şi că măsurile adoptate prin acest act normativ "vor contribui esenţial la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin inversarea 'piramidei' serviciilor medicale, de la tratarea cazurilor grave descoperite târziu la depistarea precoce şi tratarea bolilor în faze incipiente".