Ordonanţa pentru modificarea legilor justiţiei, adoptată de Guvern | Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor cauzelor

OUG pentru modificarea legilor justiţiei şi a unor regulamente privind admiterea la INM a fost adoptată, marţi, în şedinţa de Guvern, a anunţat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Ministrul a subliniat că propunerile de modificare au venit din partea CSM.

„O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani. CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.

OUG pentru legile justiţiei prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului Secţiei de anchetă. Una dintre prevederi arată că şeful Secţiei de anchetă poate dispune asupra tuturor soluţiilor cu magistraţi.

Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM.

OUG pe Legile justiţiei adoptată marţi conţine şi o modificare care priveşte numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt: „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în proiectul obţinut de MEDIAFAX.

Până în prezent, şefii de parchete erau numiţi cu aviz de la Secţia de Procurori a CSM.

Totodată, documentul mai arată că Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor cauzelor.

„La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „(6) Ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”

O altă modificare vizează delegările în funcţiile de conducere ale parchetelor.

- La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.

În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este delegat în funcţia de şef al Direcţiei, deoarece Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcţie. În prezent, Adina Florea este la Secţia de anchetare a magistraţilor.