Autorităţile statului, date în judecată pentru că nu iau măsurile necesare pentru prevenirea febrei aftoase

Preşedintele Pro Agro a susţinut că au fost discuţii cu reprezentanţii ANSVSA cărora le-au transmis propuneri de măsuri ce pot fi aplicate pentru a preveni intrarea virusului febrei aftoase în România, însă nu s-a concretizat nimic.

"În ultimele două săptămâni, Pro Agro a avut diferite întâlniri pe teritoriul României, dar şi în Europa, cu fermierii crescători de animale. Sub umbrela Pro Agro avem atât ovine, caprine, crescătorii de porci, crescătorii de vaci de lapte, dar şi vacă de carne. Toate aceste specii sunt supuse incidenţei febrei aftoase. În ultima săptămână, am încercat să propunem noi ANSVSA măsurile ce ar fi trebuit luate acum 2-3 săptămâni, prin diferite adrese, pentru că întâlniri fizice au fost mai greu de obţinut. S-a obţinut una pe la jumătatea lunii martie şi de atunci practic doar pe hârtie, ca şi cum noi am fi fost purtători de febră aftoasă sau ANSVSA. Din păcate, ANSVSA - azi în România autoritatea căreia legea i-a conferit dreptul de a lua măsuri - s-a transformat într-un contabil. De ce? Pentru că ANSVSA ne comunică doar câte animale au mai fost infectate, câte au fost eutanasiate şi câţi bani a plătit sau cât mai are de plătit. Măsurile pe care ar trebui să le ia şi este obligată să le ia, ANSVSA nu ni le comunică. (...) Gândiţi-vă, şi i-am cerut asta domnului preşedinte al ANSVSA, doar să-şi închipuie sau să simuleze faptul că are de îngropat în România un milion de vaci. Să vedem unde le îngroapă", a transmis acesta.

Potrivit acestuia, un singur judeţ - Mureş - a făcut un plan de intervenţii în cazul apariţiei bolii, în condiţiile în care în Slovacia, totul este scăpat de sub control, iar virusul nu mai poate fi controlat.

"Un singur judeţ din România a făcut o simulare pe ceea ce înseamnă acţiunea în caz de incidenţa bolii, a febrei aftoase. Este judeţul Mureş, unde au avut întâlniri cu fermierii, cu primarii şi au schiţat un plan cum ar trebui să intervină şi dacă au posibilitatea să intervină. Asta ar fi trebuit să facă ANSVSA la nivel de ţară acum mult timp, practic la apariţia incidenţei bolii în Slovacia. Săptămâna trecută, luni, am luat legătura cu colegii reprezentanţi ai fermierilor din Slovacia şi ne-au spus clar că în Slovacia tot, absolut totul este scăpat de sub control. Chiar şi cu intervenţia fizică a armatei în a controla absolut toate fluxurile care pot fi purtătoare, nu mai poate fi controlat virusul. Asta înseamnă că nu ne întrebăm - cel puţin sper să nu am dreptate şi să mă înşel - nu ne întrebăm dacă va veni, ci când va fi şi când va veni ce vom face", a arătat şeful Pro Agro.

Arion a reclamat faptul că măsurile pe care statul le impune într-o zi le anulează a doua zi şi a avertizat că, în cazul lichidării unei ferme de vaci, unitatea nu este posibil să fie repopulată.

"Măsurile pe care statul se gândeşte să le impună vine a doua zi şi le anulează. După ce a decis interzicerea laptelui materie primă pe teritoriul României, a doua zi vine şi anulează printr-o intervenţie a nu ştim cui şi, astfel, în România, la poarta unei fabrici din mijlocul ţării, din Braşov, sunt 50 de camioane pline cu lapte, zilnic, din afara ţării. Aceste camioane folosesc aceleaşi cuplaje, practic aceleaşi platforme cu ale camioanelor din România, venite din fermele noastre de vaci de lapte, care furnizează lapte aceluiaşi procesator. Ne întrebăm dacă este normal, dacă este sănătos, dacă este bine pentru economia României.(...) Fermierii spuneau săptămâna trecută că cine lichidează o fermă din zootehnie, mai ales vacă de lapte, nu mai poate să o repopuleze. Gândiţi-vă ce înseamnă pierderea forţei de muncă, gândiţi-vă ce înseamnă presiunea pe consumator, pentru că în momentul în care nu vom mai avea producţie internă vom depinde de importuri exact ca la porc (...), un miliard de euro deficit de balanţă comercială. Oare cât va fi pe lapte şi produse lactate, având în vedere că avem un specific, adică noi chiar consumăm lapte şi produse din lapte", a transmis preşedintele Pro Agro.

În opinia acestuia, singurul vinovat pentru "această degringoladă" este ANSVSA, care nu a înţeles că trebuie să impună măsuri de minimă securitate, prima fiind interzicerea importurilor de lapte şi produse din carne din ţările afectate de febra aftoasă, respectiv Ungaria şi Slovacia.

"Autoritatea, din păcate, este singurul vinovat în toată această degringoladă care s-a creat în rândul autorităţilor, este singura vinovată. Nu a înţeles nici măcar că în al 13-lea, al 14-lea ceas trebuia să impună măsurile de minimă securitate şi nu erau nici în incidenţă cu Comisia Europeană, nu erau nici în incidenţă cu alte entităţi europene, în sensul în care aveam vreo interzicere, şi pur şi simplu aveam regulamente la dispoziţie pe care să le respectăm, să le punem în practică. Din păcate, comunicarea între autorităţile statului, mai ales cele din subordinea Guvernului - spun asta pentru că multă lume se gândeşte că Ministerul Agriculturii are cam tot ceea ce înseamnă în subordine, dar sunt entităţi paralele şi nu comunică între ele. Atât ANSVSA cu Ministerul de Interne, cu Guvernul sau cu Ministerul Agricultorii sau cu Ministerul Mediului în diferite situaţii", a adăugat Ionel Arion.

Federaţia Naţională Pro Agro şi Federaţia Crescătorilor de Bovine din România consideră că acceptarea la intrarea în ţară a unor mijloace de transport din ţările ce se confruntă cu cazuri de febră aftoasă, ce conţin anumite produse de/din lapte, este extrem de periculoasă, atât pentru industria românească de profil, cât şi pentru economie în ansamblu, unele state luând deja decizia interzicerii întregului aflux de produse afectate, potrivit unei scrisori deschise publicate pe 13 martie.

"Prin Decizia nr. 1 emisă la data de 11.03.2025 în cadrul şedinţei extraordinare a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă - Centrul Naţional de Combatere a Bolilor au fost luate măsuri cu privire la interzicerea traficului de camioane care transportă animale biungulate vii (bovine, ovine, caprine, porcine) cai, furaje, paie pentru aşternuturi, compost, gunoi de grajd dinspre Ungaria spre România, în contextul prezenţei febrei aftoase în aceste state. De asemenea, s-a interzis afluirea şi tranzitul dinspre Ungaria şi Slovacia a produselor de carne şi a unei părţi a produselor de lapte. Având în vedere că febra aftoasă este un virus extrem de contagios, cu un grad ridicat de difuzabilitate şi care se transmite prin modalităţi extrem de diverse, considerăm că acceptarea la intrarea în ţară a unor mijloace de transport ce conţin anumite produse de/din lapte este extrem de periculoasă pentru industria românească de profil, cât şi pentru economia românească în ansamblu. Este demonstrat faptul că unul dintre principalii vectori de transmitere a febrei aftoase este reprezentat de mijloacele de transport care se deplasează din zonele contaminate în zonele necontaminate, transportând virusul pe cauciucuri sau pe hainele conducătorilor auto. În alte cuvinte, întreaga strategie de protejare a teritoriului României este sabotată fundamental de o manieră care va expune fermierii români în faţa unei ameninţări extrem de serioase", afirmă cele două organizaţii, într-o scrisoare deschisă.

Potrivit reprezentanţilor fermierilor, pagubele produse de boală în domeniul creşterii animalelor sunt imense, în Europa de Vest folosindu-se metoda de eradicare "culling", adică omorârea efectivului de animale infectate.

"Sectorul este deja unul care are serioase dificultăţi de capitalizare, are serioase provocări şi o misiune extrem de dificilă în a performa, având în vedere poziţia inferioară în negociere, atât cu procesatorii de lapte, cât şi cu marile magazine, fermierii fiind des subiectul practicilor comerciale neloiale. Nu putem să nu facem o paralelă cu pesta porcină africană la nivelul pagubelor şi al decimării efectivelor de porcine. Un astfel de scenariu trebuie evitat fără vreo urmă de reţinere, efectele nocive fiind extrem de severe", atrag ei atenţia.

În acest context, cele două organizaţii au avertizat la acea dată că vor acţiona în instanţă instituţiile cu prerogative în asigurarea securităţii sanitare a României, "în cazul în care acestea nu remediază erorile semnalate" şi nu "completează deciziile luate, în contextul ameninţării febrei aftoase".

Febra aftoasă este o boală virală infecto-contagioasă înalt patogenă, afectând animalele biungulate, în special bovinele, ovinele, caprinele şi porcii. Alte animale susceptibile la boală sunt cabalinele, animalele biungulate sălbatice, inclusiv elefanţii. Boala este însoţită de apariţia unor vezicule pline cu lichid, apărute la nivelul mucoasei gingivale sau al membrelor.

Boala se poate răspândi prin contact direct sau indirect cu animalele bolnave, acestea excretând virusul chiar cu câteva zile înainte ca boala să dezvolte semne clinice, dar şi prin mişcări de persoane, animale, vehicule, furaje, aşternut sau alte obiecte contaminate cu virus. Este posibilă împrăştierea virusului şi pe calea aerului. Depistarea şi raportarea la timp a bolii, cât şi respectarea unor măsuri de biosecuritate extrem de severe face posibilă limitarea răspândirii virusului către alte exploataţii din jur.

Boala nu afectează omul, dar induce pierderi economice ca urmare a măsurilor de asanare a focarelor.