Comisia Europeană a clasat patru proceduri de infringement ale României din domeniul mediului

Patru dintre procedurile de infringement declanşate de Comisia Europeană împotriva României, în domeniul protecţiei mediului, au fost clasate de Executivul comunitar, în urma măsurilor legislative adoptate de ţara noastră.

Conform unui comunicat al Ministerului Mediului, cele patru proceduri au fost clasate în data de 26 ianuarie 2023 şi vizează reglementări privind evaluarea zgomotului ambiental, evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, precum şi reglementări legate de înmatricularea autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre UE.

Este vorba despre: Cauza 2017/2108 având ca obiect neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru UE ce îi revin României în temeiul art. 4 alin. (3) TUE, al art. 110 TFUE, al principiului echivalenţei şi al principiului efectivităţii, prin menţinerea în vigoare a unei legislaţii care nu asigură rambursarea integrală şi imediată a taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la înmatricularea autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre şi a dobânzilor aferente calculate de la data efectuării plăţii fără temei; Cauza 2021/2251 având ca obiect neîndeplinirea obligaţiilor instituite de art. 14 alin. (2) şi art. 15 alin. (1) din Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii; Cauza 2022/0170 având ca obiect netranspunerea Directivei (UE) 2020/367 de modificare a anexei III la Directiva 2002/49/CE în ceea ce priveşte stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental; Cauza 2021/0174 având ca obiect netranspunerea Directivei delegate (UE) 2021/1226 de modificare, în scopul adaptării la progresul ştiinţific şi tehnic, a anexei II la Directiva 2002/49/CE în ceea ce priveşte metodele comune de evaluare a zgomotului.

"Clasarea celor patru proceduri de infringement reprezintă un important pas înainte către soluţionarea problemelor de mediu cu care se confruntă ţara noastră şi îi felicit pe toţi colegii care au lucrat şi au contribuit la atingerea acestui obiectiv. În ceea ce priveşte restituirea integrală a cuantumului taxelor auto de mediu percepute de statul român între 2003 şi 2013, finalizarea acestei proceduri reprezintă o reparaţie morală şi istorică faţă de cetăţenii prejudiciaţi. Iar în cazul elaborării hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, pe lângă clasarea procedurii de infringement, acestea vor ajuta la elaborarea unor planuri de management care să prevină sau să reducă efectele acestor fenomene. Practic, hărţile sunt, în sine, nişte instrumente care vor ghida autorităţile atât în ceea ce priveşte investiţiile în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor dar, mai ales, în planificarea urbană care va ţine cont de zonele cu risc la inundaţii. Legat de cele două proceduri clasate în domeniul zgomotului ambiant, colegii noştri au reuşit transpunerea integrală a legislaţiei europene, fapt care a dus la rezultatul obţinut astăzi", a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

În ceea ce priveşte prima cauză clasată, Ordonanţa de urgenţă nr. 93/2022 reglementează restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante, provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, menţionează sursa citată.

"MMAP lucrează îndeaproape atât cu instituţiile de nivel naţional, cât şi cu serviciile Comisiei Europene şi depunem eforturi constante pentru a închide aceste proceduri de infringement declanşate împotriva României. Analizele ne arată că strategia adoptată în ultimii ani dă rezultate şi sperăm să finalizăm cât mai curând şi celelalte proceduri rămase nesoluţionate. În ceea ce priveşte cele două cauze clasate astăzi din domeniul zgomotului ambiant, trebuie să fim conştienţi că poluarea fonică ne afectează în egală măsură şi aveam nevoie de reglementări clare pentru a proteja locuitorii, în special pe cei din marile aglomerări urbane. Prin închiderea procedurilor, Comisia Europeană confirmă că autorităţile din România au îndeplinit acest deziderat", a spus Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale.

Pentru soluţionarea celei de a treia cauze, România a realizat demersurile necesare pentru asigurarea transpunerii în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2020/367, lucru realizat prin legea nr. 181/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 15 iunie 2022. Astfel, este asigurată transpunerea totală a Directivei (UE) 2020/367 privind stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental.

În ceea ce priveşte ultima cauză clasată, ţara noastră a asigurat transpunerea completă, în legislaţia naţională, a Directivei delegate (UE) 2021/1226, prin Hotărârea Guvernului nr. 756/2022 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 579/15.06.2022 şi prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 1090/2019 privind transpunerea în legislaţia naţională a apendicelor A-I ale anexei Directivei (UE) 2015/996 a Comisiei din 19 mai 2015 de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, în conformitate cu Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427/3 mai 2022.