CSAT, convocat pentru 30 iunie: pe agendă, evaziunea fiscală, ca risc la adresa securității naționale (procedura reuniunilor)

Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 iunie 2025, la Palatul Cotroceni, ora 12:00, conform Administrației prezidențiale.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

* stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse; implicații pentru România;
* forțele și mijloacele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026;
* informare privind fenomenul evaziunii fiscale, ca amenințare și risc la adresa securității naționale;

* informare privind situația creată ca urmare a inundării Salinei Praid; implicații pentru comunitate și mediul înconjurător;
* activitatea desfășurată de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025 etc.

Reuniunea CSAT din 30 iunie este prima convocată și prezidată de președintele Nicușor Dan.


***
Anterioara ședință a CSAT a avut loc la 30 aprilie 2025 și a fost convocată de președintele interimar, Ilie Bolojan. La finalul ședinței, președintele interimar a declarat că s-a aprobat un proiect privind creșterea capacității de apărare a României, etapizat, până în anul 2030. ''Al doilea element legat de creșterea capacității de apărare este accesarea creditului pus la dispoziție de către Comisia Europeană pentru țările Uniunii Europene, în vederea dotării suplimentare pe apărare. În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului și susținut de reprezentanții Ministerelor Apărării și Economiei, care va pregăti aplicația României pentru accesarea acestui credit. Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani de zile, și, în felul acesta, România își poate îmbunătăți capabilitățile militare în anii următori fără să fim în situația în care să punem o presiune mare pe bugetul național'', a afirmat Ilie Bolojan.

Un alt proiect de pe ordinea de zi a CSAT din 30 aprilie, a fost, conform președintelui interimar, Legea Apărării Naționale a României - un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an. ''Două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituțională, dar contestația a fost respinsă, și în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară și sper ca până la finalul lunii mai și această lege să fie aprobată de către Parlamentul României. Cea de-a patra lege este în fază de analiză la Guvern și la finalul lunii mai și aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT și apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate'', a spus președintele interimar, Ilie Bolojan.

Alte proiecte importante au fost legate de: un acord de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranță națională; actualizarea planului național privind mobilitatea militară.

La 19 mai 2025, președintele interimar, Ilie Bolojan, a promulgat legea privind controlul utilizării spațiului aerian, ce are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spațiului aerian național, stabilind autoritățile și instituțiile care au competențe în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord și alte vehicule aeriene.

Tot la 19 mai 2025, președintele interimar, Ilie Bolojan, a promulgat legea care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare ori de război. Potrivit actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcție de necesitățile operaționale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român.

***
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a mai convocat CSAT la 28 martie 2025. În cadrul ședinței de atunci au fost analizate evoluțiile războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune. ''România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua'', se arată într-un comunicat al președinției, pe site-ul https://csat.presidency.ro/.

***

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, prin consultarea vicepreședintelui.