Taxa pe active bancare, aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanțare și înăsprirea considerabilă a regimului sancționator în cazul legislației protecției consumatorilor, vor impacta serios domeniul financiar-bancar. Amenințările, punctate și explicate de avocați de top și specialiști din interiorul instituțiilor de credit

Ultimele luni au fost marcate de o serie de schimbări la nivelul legislației naționale, schimbări cu impact major în economie. Unul dintre sectoarele vizate de aceste modificări este cel bancar. Portalul ^BizLawyer a solicitat opiniile unor avocați de top din România, dar și pe cele ale unor specialiști care conduc departamentele juridice ale unor instituții bancare pentru a vedea cum se simte pulsul în industria de Banking & Finance.

Toți experții consultați de ^BizLawyer consideră că instituțiile bancare vor avea de trecut anul acesta o multitudine pe provocări venite din mai multe direcții.

Adrian Cătălin Bulboacă, Managing Partner al firmei Bulboacă & Asociații SCA, structurează factorii cu influență majoră asupra activităților de creditare în două categorii mari. În prima grupă intră factorii externi băncilor, iar aici avocatul include întreg contextul economic și geopolitic intern și internațional, dar și perspectiva unei crize economice mondiale.

Cea de a doua grupă aparține factorilor interni, reprezentați de preocupările profesionale în a asigura echilibrul intern între, pe de o parte, apetitul de finanțare de noi proiecte, ca sursă de venit și câștigare de noi cote de piață și, pe de altă parte, asumarea riscurilor aferente noilor proiecte, raportat la care persistă o poziție, în genere, conservatoare. “Citând un bun prieten bancher, și fără intenția de a generaliza la nivelul întregului sistem bancar, „banca noastră finanțează companii care nu au nevoie de bani”. În termeni simpli, disponibilitatea asumării riscurilor tinde spre zero”, nuanțează Adrian Cătălin Bulboacă.

Citește și
►   Prudență, cuvântul de ordine în bănci. Se discută strategii prin raportare la noul context, iar acționarii băncilor cer explicații conducerilor executive. Și clienții împrumutați sunt preocupați de efectul noilor taxe


La rândul său, Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte Tax, face trimitere la contextul internațional care anunță o încetinire a creșterii economice și o reluare a puseului inflaționist.

“În aceste condiții, este de așteptat ca ratele de dobândă să crească ușor, punând presiune pe costurile de finanțare ale populației și ale firmelor. Apoi, în particular, în România, sunt mai mulți factori care afectează performanța sistemului bancar în anul 2019. În primul rând, taxele suplimentare care se vor aplica băncilor – și vorbim în principal de taxa pe activele bancare – vor crește costul finanțării. La această creștere, se adaugă un apetit scăzut al populației și al firmelor pentru creditare. Din acest motiv credem că parțial costul taxei bancare va fi suportat și de către sistem”, explică specialistul.

De asemenea, spirala inflaționistă în care ne aflăm și care are mai multe cauze va pune și mai multă presiune pe costurile de creditare. “Pe lângă taxa pe activele bancare, sunt și alte inițiative care vor afecta modul de operare a sistemului bancar. Printre acestea, amintim o potențială modificare a regimului fiscal privind provizioanele ca urmare a aplicării regulilor prudențiale și contabile care guvernează băncile (în principal, standardele internaționale de raportare financiară). Dacă provizioanele nu vor mai fi integral deductibile, băncile vor fi forțate să suporte și mai multe costuri”, arată Alexandra Smedoiu.

“Tot în zona tendințelor de reglementare, băncile și-au manifestat în repetate rânduri îngrijorarea privind posibila adoptare a pachetului de legi controversate ale senatorului Daniel Zamfir. Rămâne de văzut care va fi soarta acestor inițiative după pronunțarea Curții Constituționale”, subliniază Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner Reff și Asociații.

„Băncile au intrat și în vizorul ANPC, care în ianuarie 2019 a demarat un proces de actualizare a legislației privind protecția consumatorilor, printre altele, înăsprind semnificativ regimul sancționator pentru încălcarea unor norme din domeniul protecției consumatorilor. Nivelul sancțiunilor, în cazul in care modificările legislative vor intra în vigoare, instituie un grad de risc extrem de ridicat pentru bănci, fiind vorba de amenzi care pot atinge câteva procente din cifra de afaceri a acestora, aducând riscurile din sfera protecției consumatorului în același grad de risc (prin prisma magnitudinii) cu riscurile aferente legislației privind concurența. Rămâne de văzut în ce măsură vor putea instituțiile bancare să internalizeze aceste șocuri în 2019”, completează Andreea Șerban, Managing Associate Reff și Asociații.

De asemenea, negocierile în curs pentru Brexit reprezintă atât o vulnerabilitate, cât și o oportunitate pentru sectorul bancar. Monia Dobrescu amintește că există un număr mare de companii cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii care au fost nevoite să își reconsidere structurile și chiar strategiile de business. ”În funcție de deciziile de afaceri ale acestora vom asista pe de o parte la un flux de companii ce vor urmări să se relocheze în alte State Membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, și altele care se vor vedea nevoite să își înceteze afacerile pe plan local din cauza cerințelor legislative incidente”, subliniază avocatul.

---

---

Cum se văd toate aceste vulnerabilități din interiorul instituțiilor bancare am aflat de la Florentin Ispas, managerul departamentului juridic din cadrul Grupului TBI.

Expertul este de părere că principalele vulnerabilități de care băncile trebuie să țină cont în 2019 ar putea fi legate de riscurile generate de condițiile economice, impredictibilitatea politicilor fiscale (inclusiv OUG nr.114/2018) în contextul unui an electoral cu alegeri europarlamentare și prezidențiale, unele incertitudinile geopolitice (Brexit). De asemenea, există și riscurile legate de sistemele informatice și de atacurile cibernetice în contextul dezvoltării accelerate din domeniului digitalizării.

“Inițiativele legislative privind introducerea unei taxe pe active bancare, aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanțare, precum și înăsprirea considerabilă a regimului sancționator în cazul legislației protecției consumatorilor, sunt principalele categorii de acte normative care vor impacta serios domeniul financiar-bancar în următoarea perioadă”, punctează Florentin Ispas.

Reprezentantul Grupului TBI amintește că prin modificările survenite în noiembrie 2018 la Regulamentul nr.17/2012 privind unele condiții de creditare, nivelul maxim al gradului de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net la creditele în lei și la 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină conform noilor prevederi aplicabile din ianuarie 2019 ca pondere a obligațiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu cinci puncte procentuale pentru creditele aferente achiziționării primei locuințe ce urmează a fi ocupată de debitor.

“Prin modificările survenite în decembrie 2018 la OG nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești se introduc plafoane maxime ale DAE pentru creditele acordate inclusiv de instituțiile de credit, astfel încât aceastea nu pot depăși: 18% în cazul creditelor de consum, mai mult de trei puncte procentuale, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, 50% în cazul creditelor, împrumuturilor sau al oricăror alte forme de finanțare a consumatorilor, a căror valoare în lei la data contractării sau a perfectării contractelor, nu depășește echivalentul sumei de 3.000 de euro. Se prevede de asemenea, că pentru echilibrarea riscurilor contractuale, noile prevederi se aplică și contractelor aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, pentru care este îndeplinită condiția privind impreviziunea, chestiune neclară și care va crea un nou val de confuzii în rândul consumatorilor”, mai spune Florentin Ispas.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

La ora actuală, OUG 114/2018 este actul normativ care a stârnit cele mai mari controverse. Totuși, după cum se observă, există multe alte schimbări legislative cu un imact semnificativ în sectorul bancar.

“După cum spuneam, OUG 114/2018 a stârnit, probabil, cele mai multe controverse, având urmări economice, cel puțin aparent, mai ușor intuibile. Aici vorbim despre introducerea taxei pe active financiare, care va fi calculată prin raportare la depășirea de către media trimestrială ROBOR a pragului de referință de 2%. Cu toate acestea, există și alte proiecte normative care aduc noutăți în sectorul bancar. Ar fi de amintit inițiativele de modificare a legislației din domeniul contractelor de credit pentru consumatori. Ne așteptăm, de asemenea, să existe și progrese în implementarea directivelor europene, cum ar fi cele privind serviciile de plată, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sau piețele de instrumente financiare”, apreciază Monia Dobrescu.

La rândul său, Florentin Ispas nominalizează modificările intervenite la Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing. Prin aceste modificări se introduce practic posibilitatea „dării în plată" a obiectului contractat în leasing, după neplata a două rate consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contract. “Debitorul va avea opțiunea să predea autoturismul firmei de leasing plătind doar ratele restante și despăgubiri care nu pot cuprinde decât daune moratorii și sume reprezentând actualizarea cu rata inflației a ratelor neacoperite până la data rezilierii contractului și a luării în posesie a bunului. Aceste despăgubiri nu vor putea depăși 50% din totalul ratelor restante. Oricine va avea astfel posibilitatea de a renunța la bunul luat în leasing după două luni de neplată a ratelor și va plăti doar aceste rate plus despăgubiri de cel mult 50% din această sumă, fără a mai putea fi urmărit pentru vreo datorie. În plus, prin modificările propuse, contractul de leasing urmează a-și pierde calitatea de titlu executoriu pe care îl deține în prezent, ceea ce presupune că executarea silită nu mai poate fi începută doar pe baza cererii formulate de societatea de leasing, ci finanțatorul va fi obligat să meargă în instanță pentru a obține acest titlu”, detaliază juristul TBI.

De asemenea, modificările intervenite în decembrie 2018 la OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului produc consecințe importante. În primul rând, contractele de credit încheiate cu consumatorii își pierd, de asemenea, titlul executoriu pe care îl dețineau anterior, iar executarea silită nu mai poate fi începută doar pe baza cererii formulate de bancă, ci aceasta va fi obligată să meargă în instanță pentru a obține acest titlu. În plus, dacă în contractul dintre părți sunt prevăzute penalități de întârziere, dobânzi sau alte obligații de plată accesorii, aceste daune-interese nu vor putea depăși 50% din suma reprezentând ratele restante la data rezilierii.

“Print-un proiect de OUG apărut în ianuarie 2019, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pregătește un set de măsuri foarte dure pentru încălcarea legislației privind protecția consumatorilor, înlocuind practic pragurile de amenzi actuale cu amenzi raportate procentual la cifra de afaceri. În cazul băncilor, acestea ar putea fi amendate cu până la 5% din cifra de afaceri, dacă în contractele încheiate cu clienții există clauze abuzive. În plus, orice instituție bancară care include în documente una sau mai multe astfel de clauze va fi obligată să modifice absolut toate contractele de credit”, amintește Florentin Ispas.

Efecte în lanț

Toate aceste schimbări legislative vor produce efecte importante la nivelul întregii economii.

Planurile de afaceri ale instituțiilor financiare vor suferi ajustări semnificative. Adrian Cătălin Bulboacă indică în acest sens reduceri de personal, reducerea portofoliului de credit nou acordate de băncile locale, creșterea ponderii finanțărilor acordate de băncile mamă precum și a celor fără prezență în România, apariția unor forme alternative de finanțare.

Și Florentin Ispas este de părere că toate modificările pe care le-a enunțat mai sus nu vor contribui cu siguranță la stabilitate sau dezvoltare, mai degraba vor grăbi instalarea unei mediu cel puțin instabil prin deprecierea cursului care deja este vizibilă, scăderea pieței imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, diminuarea și scumpirea finanțării.

”În cazul contractelor de leasing încheiate cu consumatorii, precum și al contractelor de credit încheiate de bănci cu consumatorii, pierderea calității de titlu executoriu a acestor contracte va determna fie o supraîncărcare a instanțelor generată de cererile finanțatorilor pentru obținerea titlurilor execturorii, fie o creștere a costurilor cu serviciile notariale (autentificarea acestor tipuri de contracte) pentru a le menține calitatea de titlu executoriu, costuri ce vor fi puse, în cele din urmă, tot în sarcina clienților”, susține Florentin Ispas.

---

                   
                      Florentin Ispas, managerul departamentului juridic din cadrul Grupului TBI

                    
                   Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte Tax

            
                 Andrei Burz-Pînzaru, Partener & Andreea Șerban, Managing Associate - Reff & Asociații

---

Dacă toate aceste modificări legislative vor rămâne în forma actuală, vom asista la o încărcare excesivă a instanțelor. În plus, instituțiile financiare vor întâmpina greutăți vor mari în recuperarea restanțelor de la clienții rău platnici.

“În măsura în care contractele de credit, de leasing financiar și de garanție încheiate de bănci și IFN-uri cu consumatorii și-ar pierde calitatea de titlu executoriu, durata colectării creanțelor de la debitorii rău platnici și costurile acestei colectări vor crește semnificativ. Din păcate, schema de personal a instanțelor nu se prefigurează a fi mărită și, deocamdată, nu se are în vedere introducerea unui regim accelerat de obținere în instanță a titlului executoriu pentru aceste tipuri de contracte. Într-un asemenea scenariu, departamentele de workout ale băncilor și IFN-urilor vor fi nevoite să își regândească atât strategia de colectare, cât și strategia de finanțare. Pe de altă parte, ne așteptăm ca băncile să devină mult mai stricte în procesul de acordare de noi finanțări către consumatori, iar costul finanțării ar putea crește (inclusiv în cazul în care spre exemplu contractele de credit s-ar încheia în formă autentică pentru a reprezenta în continuare titlu executoriu). Ca structură alternativă de finanțare, e posibil să vedem un reviriment al leasing-ului imobiliar ca alternativă la creditul „tradițional””, declară Andrei Burz-Pînzaru.

“Dincolo de impactul negativ asupra costurilor si modelului operațional al băncilor, o astfel de măsură ar afecta negativ și apetitul investitorilor de achiziție a portofoliilor neperformante pe piața locală secundară de tranzacționare a creditelor (din cauza creșterii costurilor și a duratei colectării creanțelor de la debitorii rău-platnici), ceea ce e de natura a cauza o creștere potențială a ratei creditelor neperformante și posibile presiuni asupra cerințelor de capitalizare a băncilor. În aceeași ordine de idei, investitorii vor fi descurajați să cumpere credite neperformante care apasă bilanțul băncilor românești acordate consumatorilor și în situația în care ar intra în vigoare legea care dispune limitarea recuperării creanțelor împotriva consumatorilor la dublul prețului cesiunii plătit băncii de către investitor. Cu privire la această inițiativă legislativă, merită reținut și faptul că limitarea nu ar urma să se aplice doar în cazul transferurilor de creanțe neperformante către entități de recuperare creanțe, ci și în cazul transferurilor de credite performante către o altă instituție de credit”, completează Andreea Șerban.

---

---

Cei doi avocați ai firmei Reff & Asociații atrag atenția că există riscul ca o astfel de schimbare legislativă să schimbe atitudinea consumatorilor față de rambursarea creditelor luate, unii dintre aceștia putându-se simți încurajați să nu își mai achite datoriile, în speranța că debitele lor vor fi vândute de către bancă (așa numitul „moral hazard”).

“Tot în zona trendurilor legislative defavorabile, foarte importante în noul an ar putea fi și noile reglementări care limitează nivelul maxim al DAE, al dobânzilor penalizatoare și practicile de capitalizare a dobânzilor, în principal în cazul creditelor acordate consumatorilor. Plafonarea nivelului DAE prin noile reglementări ar putea conduce la schimbări în modelul de business al industriei creditării. În acest sens ne așteptăm ca IFN-urile care practicau dobânzi peste nivelul pieței să adapteze în România modele de business din țări învecinate care au reglementat astfel de limitări, iar instituțiile de credit care practicau dobânzi în linia pieței să revizuiască produsele și serviciile bancare oferite pentru a se asigura ca acestea rămân profitabile. Având în vedere că un nivel mai mare de risc nu va mai putea fi remunerat cu o dobândă peste nivelul maxim al DAE reglementat, executarea silită ar deveni mai costisitoare, iar cesiunea creditelor se preconizează a fi din ce în ce mai greu de realizat, creditarea consumatorilor cu un grad de risc de neplată ridicat devine o misiune extrem de dificila din punct de vedere economic pentru bănci. Un efect combinat al regulilor propus a fi introduse va fi limitarea plajei de credite retail la consumatorii cu un profil de risc foarte scăzut”, nuanțează Andrei Burz-Pînzaru.

Pe de altă parte, ANPC propune printre altele să se sancționeze cu o amendă de până la 5% din cifra de afaceri a băncii stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, în timp ce în reglementarea în vigoare amenda variază între 200  – 1.000 lei.

„O interpretare posibilă este că această amendă se va putea aplica pentru fiecare încălcare (respectiv pentru fiecare contract încheiat cu un consumator care include o clauză abuzivă). Pe de altă parte, chiar dacă o asemenea reglementare ar intra în vigoare, ne așteptăm ca aceasta să aibă un impact negativ mai mic pe termen scurt, pentru că în ultimii ani și în lumina jurisprudenței instanțelor în materia clauzelor abuzive industria bancară și-a ajustat semnificativ practicile comerciale și modelele de contracte”, arată Andreea Șerban.

La rândul său, Andreea Artenie (foto), Partener Reff și Asociații, atenționează că o altă modificare de impact propusă este ca, în situația în care constată existența unor clauze abuzive în contractul analizat, instanța de judecată să oblige profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale și fără a mai avea posibilitatea inserării acestora în cuprinsul noilor contracte pe care urmează să le utilizeze în activitatea profesională. “În plus, instanța va dispune și restituirea, în totalitate, către consumatori, a sumelor percepute în temeiul unor clauze abuzive. Or, o astfel de reglementare poate ridica numeroase probleme din perspectiva principiului disponibilității care guvernează procesul civil, întrucât obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, fiindu-i interzis judecătorului să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârea judecătorească”, subliniază Partenerul Reff și Asociații.


În contextul în care intervin schimbări legislative neașteptate, băncile trebuie să identifice mijloacele necesare pentru a se putea pune la adăpost.

Adrian Cătălin Bulboacă propune un dialog activ cu Banca Națională a României și reprezentantilor Guvernului României în scopul găsirii unei căi de mijloc care, pe de o parte, să asigure satisfacerea obiectivelor de politică bugetară imediată, pe de altă parte, de susținere, și nu constrângere, a fenomenului de creditare bancară.

„Recomandarea noastră este ca orice eventuală problemă să fie abordată din timp. Sigur, se întâmplă de multe ori să fim informați post factum de o eventuală luare în vizor de către autorități și este firesc să fim pregătiți să acționăm ca atare. În momentul de față s-ar putea spune și că OUG 114/2018 și-a făcut apariția intempestiv, dar asta nu face decât să sporească necesitatea și interesul în găsirea unor soluții pentru clienții din sectorul bancar”, punctează Monia Dobrescu.

De asemenea, Andreea Artenie, Partener Reff & Asociații, consideră că, pe plan procedural, actorii din sectorul bancar pot lua în considerare demersul de contestare a OUG 114/2018. “Deși este vorba despre o ordonanță de urgență a cărei aplicare nu poate fi suspendată ori contestată în mod direct, am identificat totuși anumite remedii personalizate, susceptibile să conducă la blocarea măsurilor introduse prin OUG 114/2018 și, deci, să contracareze impactul defavorabil al acestora”, arată avocatul.


Nu doar schimbările legislative reprezintă o provocare pentru sectorul bancar, ci și atenta monitorizare de care „se bucură” din partea autorităților stratului.

Întotdeauna acest domeniu a atent monitorizat de Consiliul Concurenței, aspect dovedit atât prin aplecarea autorității asupra acestuia in rapoartele sale anuale, cât și prin investigațiile de cunoaștere a pieței, precum recenta Investigație sectorială pe piața serviciilor bancare de retail.

În plus, Consiliul Concurenței are actualmente în desfășurare două alte investigații ce privesc potențiale înțelegeri anticoncurențiale pe piața serviciilor de leasing operațional și pe piața de leasing financiar și a creditului de consum din România.

“Anticipăm, așadar, că sectorul bancar va continua sa fie „sub radarul” autorității de concurență, inclusiv din perspectiva efectelor implementării OUG 114/2018, dar nu numai. Nu trebuie sa scăpam din vedere implementarea Directivei PSD2 (noua directivă privind serviciile de plată) care își propune să liberalizeze piața serviciilor de plată, permițând astfel unor noi actori să intre pe o piață care până acum a fost dominată de instituțiile financiare. Consiliul Concurenței s-a arătat extrem de interesat de modul în care această directivă se va implementa și efectele pe care le va genera pe piață”, este de părere Florentina Munteanu (foto), Partener Reff și Asociații.

“S-a creat în momentul de față această percepție foarte puternică potrivit căreia îndeosebi instituțiile bancare au fost luate în vizor de autorități. Sigur, în ceea ce ne privește, deși, pe de o parte suntem conștienți că această stare poate să aducă mai multă prudență din partea jucătorilor de pe piață, nu excludem ca ea să fie însoțită de eventuale provocări ce țin de relaționarea cu autoritățile. Din punctul acesta de vedere, este cunoscut faptul că echipa Mușat și Asociații are resurse solide pentru a asigura asistență pe toate ariile de practică. De asemenea, echipele noastre de banking și finance, precum și cele de taxe și litigii sunt cunoscute pentru capacitatea lor impresionantă de a răspunde celor mai mari provocări și de a fi alături de clienți în orice moment”, precizează și Monia Dobrescu.

Avocații sunt întotdeauna pregătiți să-și reprezinte clienții  pentru a face față unor astfel de controale. “Suntem pregătiți să asistăm în cadrul inspecțiilor fiscale clienți care activează în sectorul financiar-bancar, precum și clienți care activează în orice alt sector de activitate. Echipele noastre au asistat băncile la cele mai importante tranzacții, la reorganizări de afaceri și la controale fiscale”, subliniază Alexandra Smedoiu.

“Prin colaborarea cu Deloitte Tax și Deloitte Global, Reff și Asociații asigură servicii complete, indiferent de natura litigiilor pe care clienții le supun atenției noastre. În privința mandatelor primite din partea instituțiilor bancare, echipa de Litigii din cadrul Reff și Asociații gestionează litigii complexe în sectorul financiar-bancar, în strânsă cooperare cu departamentul de Banking & Finance al societății de avocatură”, completează Andreea Artenie.

Firme de avocatură de top, consultanții băncilor

Avocații care au oferit opinii pe margine acestui subiect activează în liga grea a avocaturii de business, având o vastă experiență pe practica de Banking & Finance.



Adrian Cătălin Bulboacă este unul dintre profesioniștii de top din România, iar firma pe care o coordonează a reprezentat atât instituții financiar bancare precum Eximbank România, Alpha Bank,  Banca Comercială Română, Citibank, Commerzbank, VTB Europe, Raiffaisen Bank, precum și companii, cea mai reprezentativă fiind Chimcomplex S.A. în achiziția activelor Oltchim S.A.



De o excelentă reputație se bucură și Monia Dobrescu, iar portofoliul de clienți din domeniul bancar și financiar al Mușat& Asociații cuprinde atât instituții de credit și instituții financiare nebancare locale și internaționale, cât și instituții de plată sau fonduri de investiții. “Având în vedere diversitatea portofoliului nostru, și asistența pe care o acordăm variază de la probleme ce vizează dreptul consumatorilor și până la aspecte complexe de reglementare din sfera MiFid II, MiFir sau BASEL III. Fără a putea standardiza sub forma unui „profil” activitatea clienților noștri, putem spune că remarcăm o importantă aplecare a acestora, chiar și în cazul instituțiilor de credit de tradiție, către noile tehnologii și produse financiare din sfera FinTech”, argumentează Partenerul Mușat & Asociații.

La rândul său, Reff și Asociații ocupă o poziție de top în sectorul consultanței pentru entități din segmentul financiar/bancar și are o experiență solidă în domeniul tranzacțiilor cu credite neperformante, asistând în ultimii 4 ani atât bănci, cât și investitori, în tranzacții privind portofolii în valoare nominală agregată de aproximativ 6 miliarde de euro. “Portofoliul de clienti include atat banci cat si investori in portofolii creanțe neperformante. Chiar și în anul 2018, care, după cum menționam, a reprezentat o perioadă mai puțin fastă pentru piața secundară a creanțelor neperformante în România, am asistat Banca Transilvania în vânzarea în tranșe a unui portofoliu de creanțe în valoare cumulată de peste 300 milioane de Euro și Patria Bank în vânzarea unui portofoliu de creanţe neperformante în valoare nominală totală de 502 milioane de lei. Faptul că, în ciuda cadrului legislativ defavorabil, s-au încheiat în continuare astfel de proiecte, face dovada că vânzarea acestor portofolii rămâne unul dintre instrumentele-cheie aflate la dispoziția băncilor pentru administrarea eficientă a acestor cazuri”, arată Andrei Burz-Pînzaru și Andreea Șerban.

“Practica de dreptul concurentei din cadrul Reff & Asociații este una matură, cu avocați experimentați în materie de concurență care asistă clienți bănci sau instituții financiare non-bancare în aspecte ce țin de conformarea cu dreptul concurenței precum și în investigații ale Consiliului Concurentei”, completează Florentina Munteanu, Partener Reff și Asociații.