Cum se modelează o carieră în Drept cu programul Erasmus | Povestea Raisei Manolescu, studentă în ultimul an la Iași, dar și o comparație între două sisteme: ”Dacă la noi accentul este pe memorarea multor informații, la universitatea din Coimbra accentul cădea pe un dialog autentic între student și profesor, pe spiritul critic, pe utilizarea unor concepte juridice în situații practice. Am simțit că atitudinea non-formală a profesorilor de la seminare a dus la crearea unui mediu academic mai dinamic”

Raisa Manolescu îmi spune încă de la începutul discuției noastre că în mod „categoric” nu ia în calcul posibilitatea de a se muta în străinătate, chiar dacă își mai dorește ca, în timpul studiilor de master, să mai experimenteze un stagiu Erasmus, iar după aceea și-a propus să acceseze un program internațional de voluntariat. Dar toate aceste experiențe nu trebuie să depășească mai mult de câteva luni, și se vor derula mereu cu gândul să ia toate cunoștințele acumulate și să se întoarcă în România. Tânăra vrea să lucreze în sectorul ONG și simte că poate avea un impact mult mai mare în țara sa natală, unde fiecare problemă și deficiență a sistemului reprezintă, pentru ea, un motiv să rămână și să aducă o modestă contribuție la soluționarea lor.

Raisa Manolescu este studentă în anul patru la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar la finalul acestui an universitar, va încheia studiile de licență.
Tânăra a trăit deja experiența Erasmus, beneficiind de o bursă în cel de-al doilea semestru al anului doi de facultate, din prima zi a lunii februarie până în ultima zi de iunie. „Auzisem de la colegii mai mari că, la facultatea mea, acela ar fi fost cel mai bun semestru pentru a pleca în străinătate, întrucât disciplinele predate pe parcursul său erau mai ușor de echivalat decât în alte semestre”, povestește studenta.

Stagiul Erasmus l-a urmat la Universidade de Coimbra, Portugalia și precizează că a analizat îndelung opțiunile pe care le avea. Totuși, dintre toate instituțiile de învățământ la care putea merge, cea din Coimbra era cea mai veche, iar comunitatea studențească era extrem de puternică, având numeroase tradiții, pe care tinerii le-au dezvoltat de-a lungul secolelor. „De asemenea, orașul a contat foarte mult în alegerea mea. Coimbra nu este doar un centru universitar și cultural, ci și unul artistic, întrucât acolo s-a dezvoltat un fel de muzică fado (așa se numește muzica tradițională portugheză) specifică locului. Dacă ați căuta cântecul Coimbra tem Mais encanto na Hora da Despedida, ați vedea că nu exagerez, când spun că orașul în sine are o sensibilitate aparte. Toate evenimentele, toate străzile, toate tradițiile au în spate generații peste generații de studenți. Desigur, nu am ignorat nici aspectul financiar, întrucât țările mediteraneene sunt mai ieftine decât cele din Nordul sau Vestul Europei”, mai spune Raisa.

--------------------------------------------------------------------------

                                        Citește și

→   Cum poți dezvolta o carieră internațională cu programul Erasmus+ | Povestea lui Constantin Roșca, absolvent de Drept plecat din Fălticeni, care a ales să studieze la Universitatea din Istanbul. El este azi masterand în Drept Internațional Public în cadrul Universității Koç, cea mai prestigioasă din Turcia și stagiar în cadrul biroului Esenyel ̸ Partners, unul din cele mai cunoscute birouri internaționale de avocatură și consultanță juridică din țara desfășurată pe două continente

--------------------------------------------------------------------------
Interlocutoarea ^BizLawyer mărturisește că posibilitatea de a participa la cursuri la o universitate atât de prestigioasă a inspirat-o într-o foarte mare măsură pe plan academic.

Stagiul Erasmus i-a oferit posibilitatea de a observa că sistemul de acolo se bazează mult mai mult pe gândire critică, logică și abordări interdisciplinare decât al nostru. „Am învățat lucruri despre cercetare și despre redactarea unei lucrări științifice, pe care le folosesc chiar și acum, când îmi scriu lucrarea de licență. Însă, categoric, cel mai mare câștig a fost cel pe plan personal. Mi-am creat niște prietenii atât de strânse, încât nu îmi vine să cred că am petrecut doar cinci luni cu acei oameni, mă simt de parcă îi cunosc o viață. Anul trecut, am avut o reuniune de Revelion cu câțiva dintre ei, iar pe alții i-am vizitat cu alte ocazii în țările lor. Stagiul Erasmus a fost și o oportunitate să petrec timp cu prietena mea cea mai bună, întrucât am mers în Coimbra împreună, și îi sunt foarte recunoscătoare că mi-a fost alături în toată această aventură uimitoare”, detaliază studenta.

Atunci când vine vorba despre cea mai importantă lecție învățată în timpul acestei experiențe, Raisa subliniază faptul că există un cuvânt în portugheză, care nu are o traducere directă în alte limbi – „saudade”. „Cea mai apropiată traducere ar fi „dor”, însă este o combinație difuză între melancolie, nostalgie și iubire pentru ceva sau cineva. Cred că acest cuvânt ilustrează cea mai importantă lecție pe care am învățat-o în timpul experienței mele Erasmus - nu poți să te întorci în trecut și să retrăiești o experiență, oricât de mult ai vrea, însă ceea ce e important este să iei tot ce poți din ea și să cari acel ceva cu tine pentru tot restul vieții. Încă simt acut acest saudade pentru toți prietenii pe care mi i-am creat în acele cinci luni și pentru viața mea din Coimbra, însă aleg să iau toată fericirea din timpul acestei experiențe și să o port cu mine, în căutarea unor noi aventuri. Și, desigur, să am grijă de toate legăturile pe care le-am creat”, menționează interlocutoarea ^BizLawyer.

De asemenea, stagiul Erasmus i-a oferit ocazia de a descoperi un alt sistem de învățământ și de a vedea care sunt diferențele față de educația din România.
Din punctul său de vedere, cea mai mare diferență se referă la abordarea procesului de învățare. „Dacă la noi accentul este pe memorarea multor informații, la universitatea din Coimbra accentul cădea pe un dialog autentic între student și profesor, pe spiritul critic, pe utilizarea unor concepte juridice în situații practice. Am simțit că atitudinea non-formală a profesorilor de la seminare a dus la crearea unui mediu academic mai dinamic”, argumentează studenta.

Raisa este de părere că una dintre principalele probleme ale programei de învățământ actuale din România se referă la numărul redus de ore de practică. „Toți profesorii, care sunt și practicieni ne-au spus că realitatea cu care te confrunți în profesiile juridice este, adeseori, departe de realitatea abstractă și coerentă, pe care o înveți la facultate. Mi-ar fi plăcut să facem mai multe ore de practică, iar acestea să nu graviteze exclusiv în jurul profesiilor de judecător sau procuror, întrucât sunt multe alte profesii în domeniu, despre care nu aflăm mai nimic în timpul anilor de studiu. Cred, de asemenea, că ar fi trebuit să învățăm mult mai multe despre jurisprudența CEDO și relevanța ei în practică. În prezent, avem doar un curs de un semestru pe această temă, însă este opțional. Pentru a fi racordați la realitățile europene, cred că ne trebuie mult mai multe cunoștințe în domeniu”, apreciază interlocutoarea ^BizLawyer.

---------------------------------------------------------------------

                                        Citește și


→   Cum a perceput Vasile Țurcan, român din Basarabia, învățământul juridic românesc pe care l-a absolvit cu 9,85 și care au fost primele impresii după





→ Cariere în Drept | Povestea Andreei Ungureanu, absolventă a Facultății de Drept din Iași, care a ales magistratura, după un program de master în Științe Penale, dorindu-și să activeze ca procuror



---------------------------------------------------------------------

Raisa a urmat Colegiul Național Iași la profilul filologie, și subliniază faptul că a avut norocul de a fi inspirată de niște profesori extraordinar de dedicați. „Ei mi-au trezit apetitul pentru literatura contemporană și teatru, mi-au stârnit curiozitatea în legătură cu istoria modernă și impactul ei asupra problemelor socio-politice actuale, m-au încurajat să învăț limbi străine și să particip în proiecte internaționale și m-au învățat reguli specifice competițiilor de dezbateri, pe care le folosesc și în prezent. Sunt foarte recunoscătoare pentru tot efortul acestor profesori. Totuși, mi-aș fi dorit ca el să fi fost dublat și de o atenție din partea conducerii cu privire la multitudinea de talente și stiluri de învățare ale studenților, întrucât de la acest nivel am simțit adeseori că se dorește crearea unui mediu excesiv de competitiv, în care doar olimpicii sunt ridicați pe piedestal, iar restul elevilor cad într-un con de umbră. Cred că aceasta e o problemă generală a liceelor prestigioase. În orice caz, asta nu i-a împiedicat pe profesorii mei să îmi ofere o educație extrem de solidă, pentru care le sunt recunoscătoare”, punctează tânăra.

Facultatea de Drept nu a fost un obiectiv pe care l-a avut din timpul liceului. Totuși, avea o țintă profesională, către care aspira (și încă aspiră) de la finalul gimnaziului - cea de a lucra în domeniul drepturilor omului. „S-a născut ca o idee foarte abstractă, însă a prins contur pe parcurs, iar în liceu s-a transformat în dorința de a lucra în sectorul ONG după absolvirea facultății, dorință care încă mă ghidează. Am considerat că Dreptul este cea mai potrivită alegere pentru a o concretiza, întrucât aproape orice ONG are nevoie de specialiști în domeniul juridic, mai ales cele care activează în sfera drepturilor omului, a participării civice și a consolidării valorilor democratice și europene”, argumentează studenta.

În opinia sa, accesul pe piața muncii depinde de foarte multe aspecte nu doar de pregătirea din timpul facultății. „Sunt profesii, în care am auzit de la practicieni că nu e suficient să ai cunoștințele necesare, ci trebuie să ai și un dram de noroc pentru a găsi un post vacant (cea de notar sau cea de executor judecătoresc, de exemplu). Însă sunt și profesii, în care este mare nevoie de oameni, la momentul actual, cum ar fi cea de procuror. Totuși, cred că cea mai mare problemă nu este aceasta, care are o natură obiectivă, ci cea subiectivă a pregătirii emoționale a studenților pentru a intra în câmpul muncii. Aici mă refer la încrederea lor în sistem, la încrederea că efortul lor contează cu adevărat și că nu se va pierde într-un sistem amorțit, adeseori corupt și politizat, în care „toți sunt egali, dar unii mai egali decât alții””, atrage atenția interlocutoarea ^BizLawyer.

Tânăra susține că simte această problemă de motivare în rândul studenților din generația sa, iar acest lucru este extrem de periculos. „Căci, dacă până și studenții la Drept ajung să își piardă încrederea în sistemul de justiție, ce să le mai cerem oamenilor din afara domeniului? Totuși, am colegi de an extraordinar de talentați, serioși și dedicați, și sper că vor continua să dea dovadă de toate aceste calități profesionale și când intră în câmpul muncii, fără să se lase descurajați de nenumăratele provocări”, încheie Raisa Manolescu.


                                                             Citește și
→   Rising Stars | Tudor Bonifate, primul admis la Facultatea de Drept și mai apoi șef de promoție în 2022, cu media 10, a ales să profeseze ca avocat la Țuca Zbârcea & Asociații: ”Învăț permanent – de la avocații care mă coordonează, de la colegii mei avocați, de la profesorii cu care am șansa de a colabora la facultate, de la studenții mei. Cred că avocatura mă face un profesor mai bun, după cum profesoratul mă face un avocat mai bun”


→   De vorbă cu Corina Oana Mazilu, admisă în primii zece la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, acum avocat stagiar: ”Ceea ce mă fascinează cu privire la această profesie este că, prin ajutorul oferit oamenilor, ajungi să te descoperi și să te redescoperi pe tine însuți”




→   Cariere în Drept | De vorbă cu Mihaela Scorpan, româncă de peste Prut care a studiat Dreptul la Iași, fiind printre cei mai buni studenți ai generației sale, cu media finală 9.67





→   Andrea Roxana Chihaia, printre cei mai buni zece absolvenți ai generației sale, acum stagiară, a intrat în profesie cu emoție și entuziasm. Ea spune că performanța nu se întreține singură, ci trebuie susținută