Generația 2.0 avocați de top | De vorbă cu Lucian Ilie, primul „Barrister” român ce practică în domeniul arbitrajelor internaționale. Cum a reușit să intre în elita justiției britanice în arta oratorică și care sunt perspectivele, după ce a intrat în procesul de evaluare pentru o potențială promovare la poziția de Counsel în cadrul firmei Reed Smith

Succesul merge mână în mână cu munca susținută și cu pregătirea continuă.Avocatul Lucian Ilie este cel mai bun exemplu în acest sens.Românul a reușit să-și construiască o carieră de succes în două dintre cele mai importante capitale ale lumii: Paris și Londra.Având în vedere munca pe care o desfășoară, se poate spune că Lucian Ilie este un profesionist ce aparține întregii lumi.Studiile au fost cele care l-au condus în străinătate, dar odată ce le-a finalizat a realizat că drumul său trebuie să continue în afara României, o carieră internațională mulându-se perfect pe aspirațiile sale. Iar astăzi, tânărul este primul „barrister” (avocat pledant) român ce practică în domeniul arbitrajelor internaționale.

Lucian a plecat din România în 2005, atunci când a ales să studieze în afara țării. Inițial s-a gândit că va reveni acasă imediat după finalizarea acestei etape.Viața îi pregătise însă multe surprize, așa că, după încheierea studiilor, a optat pentru un parcurs profesional în arbitrajul comercial internațional și arbitrajul internațional privind investițiile străine.

Munca de avocat l-a purtat prin mari firme din Franța, dar și prin mai multe instituții europene. În paralel, s-a implicat în formarea noilor specialiști, astfel că a predat dreptul european și arbitrajul internațional la Universitatea din Toulouse.  

„Am obținut examenul de admitere la barou în octombrie 2010 având statutul de „avocat stagiar” pe o perioadă de doi ani. Cred că acesta a fost unul din cele mai importante momente din cariera mea, necesitând mult efort și sacrificii, dar a meritat deoarece am ieșit printre primii la examenul de admitere. În Franța, pe perioada școlii de avocați (echivalent INPPA), avocatul stagiar trebuie să practice în trei locuri diferite înainte de a susține examenul de definitivat (sistem asemănător cu cel anglo-saxon de „seat rotations”). Eu am făcut practica, în Paris, la Consiliul Concurenței (departamentul „Afaceri europene și internaționale”), la cabinetul de avocați Freshfields Bruckhaus Deringer (departamentul „Antitrust si Trade”) și la cabinetul de avocați Morvilliers-Sentenac (departamentul de „Litigii”)”, își amintește Lucian Ilie.

Septembrie 2012 este momentul în care Lucian a fost admis ca „avocat definitiv” în baroul din Paris. Odată cu trecerea anilor experiența sa profesională s-a mărit constant. Tânărul a profitat de fiecare oportunitate întâlnită în cale și astfel a ajuns să-și îmbogățească în mod continuu cariera.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

„Am avut oportunitatea să lucrez la Serviciul Juridic al Comisiei Europene la Bruxelles (blue book contract), în cabinetul judecătorului francez și al celui portughez la Tribunalul Uniunii Europene la Luxembourg (asistent juridic). În septembrie 2013, am decis să revin la Paris, capitala arbitrajelor și să mă axez pe acest domeniu, lucrând în departamentul „Arbitration” al casei de avocatură McDermott Will & Emery și efectuând în paralel un LL.M. specializat în „International Dispute Resolution”, la Queen Mary, University of London. După această experiență extraordianară ce a necesitat mult efort și energie, în septembrie 2014, mi s-a propus să exersez la unul dintre cabinetele de top specializate pe arbitraj internațional din Paris, Lazareff Le Bars. Pe lângă activitatea de avocat, predau din 2011 dreptul european și arbitrajul internațional la Universitatea din Toulouse, în cadrul mai multor Mastere specializate în aceste domenii”, povestește Lucian.


Anul 2016 a reprezentat un alt moment de cotitură în cariera sa. Experiența franceză l-a format profesional, dar dorința de a evolua continuu l-a determinat să se îndrepte și către alte orizonturi.

„Având o licență axată pe dreptul civil și dreptul „common law” (Universitatea din Toulouse și University College Dublin), am dorit să am și o calificare profesională care să reflecte parcusul meu academic. Prin urmare, am decis, la sfârșitul anului 2016, să pregătesc examenul de echivalare pentru a deveni „Solicitor” (avocat consultant) în Anglia prin procesul „Qualified Lawyers Transfer Scheme””, explică avocatul.

A urmat un proces laborios, care a implicat un efort susținut derulat, în paralel cu munca de avocat, pe parcursul a 12 luni.

La acel moment, examenul era împărțit în două etape. Prima - MCT (Multiple Choice Test) - constă într-un examen de 180 de întrebări cuprinzând 12 arii de drept, examen derulat pe parcursul a șase ore (cu o pauză de 30 de minute). Cea de-a doua etapă - OSCE (Objective Structured Clinical Examination) -  implica o serie de 18 examene practice derulate în mai multe zile (precum interviuri cu clientul, analiza juridică, pledoarii etc) axat pe cinci arii de drept.

„A fost momentul oportun nu numai pentru că Marea Britanie se pregătea să introducă modificări legate de Brexit (inclusiv pentru examenul de echivalare pentru a deveni „Solicitor”), ci și pentru că doream să practic la Londra, loc de referință în arbitrajele internaționale”, punctează Lucian.

Un an mai târziu, la sfârșitul anului 2017, după ce a trecut examenele de calificare „Solicitor”, tânărul a decis să aplice pentru un job la Londra. Având o experiență în arbitraje internaționale de aproape cinci ani la Paris, procesul de recrutare a fost rapid. A fost o surpriză pentru profesionistul român că, după trei interviuri, la începutul anului 2018, a primit o ofertă pentru a se integra, în martie 2018, în echipa de arbitraj a cabinetului internațional Reed Smith.

„Cabinetul Reed Smith are 30 de birouri internaționale cuprizând peste 2.000 de avocați (din care 350 la Londra). Eu fac parte din echipa de Arbitraj care cuprinde circa 100 de avocați la nivel internațional din care zece la Londra (trei parteneri, un counsel, doi senior associates, patru associates). Privind retrospectiv, pot să afirm cu siguranță că a fost o decizie cheie în cariera mea. Nu numai pentru că am avut prilejul de a lucra alături de o echipă de avocați foarte talentați și bine pregătiți, dar și pentru că am avut ocazia să fiu implicat în dosare complexe și de anvergură internațională cu pretenții de sute de milioane de euro. După doar un an, am fost promovat, în 2019, la poziția de Senior Associate, fiind actualmente în procesul de evaluare pentru o potențială promovare la poziția de Counsel în 2022”, precizează expertul român.

---

---

Pasul către statutul de „Barrister”

Criza medicală l-a prins la Londra, anul 2020 fiind unul greu, care a încercat întreaga lume. Lucian amintește faptul că nici sectorul juridic nu a scăpat de efectele pandemiei declașate de SARS CoV-2, fiind afectat în special în prima parte a anului trecut, din cauza faptului că a trebuit făcută trecerea activității juridice „tradiționale” într-un format „digital” (the „new era” or the „new standard”).

„În acest timp, cabinetele de avocatură au fost confruntate cu decizii majore, privind atât organizarea internă (închidere birouri, muncă la distanță etc), cât și organizarea externă (cu privire la clienți și tribunale). Această reorganizare a avut un impact de cel puțin 25% în activitatea mea, în primele șase luni, toate termenele fiind amânate pentru sfârșit de 2020 sau început de 2021. Cu alte cuvinte, activitatea a scăzut considerabil, împingând mai multe cabinete de avocatură să facă concedieri atât în rândul avocaților, cât și în rândul staff-ului, ceea ce nu a fost cazul în criza economică din 2008”, spune avocatul.

Făcând parte din rândul acelor persoane care aleg întotdeauna să privească partea plină a paharului, Lucian s-a comportat la fel și acum și a decis să folosească „ragazul” oferit de criza medicală pentru a dedica mai mult timp unui proiect personal pe care îl avea încă de la începutul carierei sale la Reed Smith: acela de a deveni „Barrister” (avocat pledant).  

„Timp de 12 luni am dat diverse examene și echivalări (în special pe partea de pledoarie), fiind, în mai 2021, transferat la baroul din Anglia și Țara Galilor („called to the Bar”) de Honourable Society of the Inner Temple, una din cele patru Inns of Court ce au competență exclusivă în acest domeniu și în care orice barrister trebuie să facă parte pe viață. Dacă nu mă înșel, sunt primul barrister român care practică în domeniul arbitrajelor internaționale, fiind o satisfacție personală, dar și un exemplu pentru alți colegi mai tineri care își încep cariera, că toate proiectele pot fi reușite cu răbdare și muncă”, detaliază avocatul.

Lucian spune că factorul determinant care l-a condus să dorească schimbarea aceasta, de la solicitor la barrister, este faptul că în Anglia, firmele de avocați (solicitors) obișnuiesc să apeleze la avocați pledanți (barristers) pentru a reprezenta clienții în instanță, sau chiar și în dosarele de arbitraj internațional. „Cu alte cuvinte, în majoritatea arbitrajelor în care am fost implicat de când lucrez la Londra, clienții au preferat să delege partea de pledoarie barristerilor, aceștia fiind elita justiției britanice în ceea ce privește arta oratorică”, nuanțează profesionistul.

---

---

Expertul român atrage atenția că premisele educaționale pentru a deveni avocat diferă foarte mult de la o țară la alta. Astfel că, în Anglia și Țara Galilor, avocații sunt fie „solicitors”(avocați consultanți), fie „barristers” (avocați pledanți). Funcția unui avocat consultant (solicitor) este de a oferi clienților (persoane private, întreprinderi etc.) consiliere juridică specializată și reprezentare, inclusiv reprezentare în instanță. Activitatea acestora este foarte variată, fiind desfășurată în parteneriat în cadrul unor cabinete private care oferă servicii clienților. În general, avocații consultanți oferă consiliere juridică clienților. Dacă acești clienți trebuie reprezentați ulterior în instanțele superioare din Anglia și Țara Galilor, avocatul consultant va apela, în general, la un avocat pledant (barrister) care va conduce acțiunea în instanță.

Totuși, un avocat pledant nu este întotdeauna necesar, deoarece avocații consultanți cu o calificare adecvată („higher rights”) au dreptul de a reprezenta clienții în fața instanțelor superioare. Barristarii au „automat” drepturi speciale de pledoarie în fața instanțelor superioare. Aceștia pot să fie liber profesioniști ce lucrează în grupuri cunoscute „camere” („chambers”) sau  angajați în cabinete de avocatură (law firms), administrația centrală și locală, Parchetul Coroanei sau alte organisme.

La momentul actual, practică aproximativ 165.000 de avocați consultanți și 15.000 de barristeri (aproximativ 10 % din avocații pledanți sunt consilieri ai reginei Queen’s Counsel –„QCs”,care se ocupă de cele mai importante și complexe cauze).

Lucian Ilie activează în acest moment ca „barrister” angajat la Reed Smith, dar nu exclude posibilitatea de a se integra, în viitorul apropiat, ca liber profesionist, în una din „camerele” specializate în arbitraje internaționale la Londra. Principalul motiv pentru care ar face un astfel de pas îl constituie evitarea conflictelor de interes ce pot fi întâlnite într-o structură internaționala, care pot constitui o barieră în diversificarea activității juridice, inclusiv a celei de arbitru.

Profesionistul român mai spune că pentru moment nu a luat în calcul posibilitatea de a reveni în țară, dar nu exclude posibilitatea acesta pe termen lung, dacă o oportunitate de carieră se prezintă (juridică sau politică).

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

 

Lecțiile crizei medicale pentru lumea juridică Lucian Ilie își trăiește din plin viața profesională dezvoltată pe plan internațional și învață constant lucruri noi cu fiecare lecție pe care o întâlnește în drumul său. Criza medicală a reprezentat și ea o lecție importantă pentru întreaga lume. Avocatul amintește că dezbaterile legate de beneficiile asociate cu trecerea de la un spațiu fizic la unul digital au început să fie discutate la începutul pandemiei COVID-19, care a necesitat și a accelerat această tranziție. „Instanțele, tribunalele arbitrale și practicienii din domeniul juridic au acum sarcina de a regândi formatul și structura care au dominat până acum practica lor și modul în care, dincolo de protocoalele și logistica unei audieri virtuale, aceasta din urmă poate fi integrată în procedurile de arbitraj sau în procesele de litigii pentru a-i maximiza beneficiile. Audierile virtual, care au avut loc în 2020 și 2021, s-au dovedit a fi o adevărată dovadă a capacității și a receptivității practicienilor dreptului de a reconfigura practica audierilor în instanță. În pofida importanței contactului și interacțiunii umane în persoană pe care o implică soluționarea litigiilor, comunitatea juridică pare dispusă să adopte noile mecanisme digitale din motive de costuri, eficiență și rapiditate. Creșterea gradului de utilizare a platformelor virtuale va continua fără îndoială să fie o realitate în anii care vor urma pandemia COVID-19, fiind de așteptat o preferință emergentă pentru audieri digitale parțiale/hibride”,  susține expertul. În ceea ce privește activitatea sa, Lucian menționează faptul că, din aprilie 2020, politica firmei în care lucrează a fost în concordanță cu cadrul legislativ și s-a decis să se lucreze exclusiv de acasă (remote), dacă este posibil. Chiar dacă măsurile au fost relaxate în iulie 2021, majoritatea cabinetelor de avocatură din Londra (city firms) au permis să se continue munca la distanță până la mijlocul lunii septembrie 2021. Acest lucru a fost permis deoarece activitatea juridică s-a adaptat foarte rapid la contextul COVID, iar, în circa trei luni, firmele de avocatură și-au echipat avocații/staff-ul cu un întreg arsenal de IT tools, instanțele de judecată și tribunalele arbitrale (inclusiv centrele de arbitraj) au implementat măsuri flexibile, majoritatea termenelor având loc virtual (prin adaptarea regulilor în acest sens), în timp ce „întâlnirile” cu colegii și clienții au avut loc prin video conferințe. „Această „digitalizare” a activității juridice s-a resimțit în practică, avocații fiind solicitați la orice oră a zilei (inclusiv în pauzele de masă), ajungându-se deseori la fenomenul de „zoom fatigue”. Nu este de mirare că majoritatea firmelor de avocatură au avut performanțe financiare în 2020 mai bune ca cele din ultimii ani, ceea ce este un paradox, ținând cont că au avut loc concedieri și că activitatea a fost redusă în prima parte a anului”, arată avocatul.

Din 2012, anul în care a devenit avocat definitiv, Lucian și-a focusat activitatea pe arbitraje internaționale (circa 70% arbitraje de investiții și 30% arbitraje comerciale).

Până în prezent, a reprezentat atât investitori cât și state, în peste zece arbitraje de investiții, fiind unul dintre puținii români cu experiență semnificativă în acest domeniu.

„Arbitrajele de investiții sunt foarte complexe și costisitoare (circa 4 milioane USD per party), fiind necesară o periodă de cel puțin patru ani pentru a obține o sentință arbitrală. În general, la Reed Smith Londra, fiecărui avocat îi sunt alocate anual  două arbitraje de invesții plus un arbitraj comercial, echipa fiind formată din 3-5 avocați în funcție de complexitate. În 2020, din cauza pandemiei, cele două termene pe care le aveam programate au fost amânate pentru 2021, tribunalele arbitrale decizând ca audierile să aiba loc virtual. Furnizori de top din domeniu (precum Epiq și Opus 2) oferă asistență în utilizarea audierilor virtuale, și caracteristici precum săli de ședințe multiple sau săli de discuții, dar și o gamă largă de servicii și instrumente digitalizate (de exemplu, servicii de transcriere, pachete electronice sau prezentarea electronică a probelor pentru a direcționa părțile către extrase mărite/subliniate, precum și către texte sau probe traduse etc.). Prin urmare, procesul a decurs fără probleme majore”, detaliază expertul.

Avocatul este de părere că, deși utilizarea audierilor virtuale nu este un fenomen nou în sfera arbitrajului internațional, acestea au anumite limite din următoarele puncte de vedere: obligații administrative mai mari impuse părților și tribunalelor (protocoale de securitate, operarea și livrarea de pachete electronice și pe suport de hârtie, accesul la echipamente necesare și în stare de funcționare corespunzătoare, etc); dificultatea de a interacționa și de a susține martorii sau experții; incapacitatea de a lua notițe rapid și discret cu colegii avocați sau clienții; scepticism în ceea ce privește confidențialitatea și corectitudinea procedurilor din cauza dependenței semnificative de tehnologie (aspecte precum manipularea martorilor, securitatea cibernetică și confidențialitatea au devenit aspecte mai presante); limbajul corporal și comportamentul martorilor nu pot fi detectate în totalitate pe camerele video (în comparație cu mărturiile martorilor în timpul audierilor fizice).

Citește și
→   Cum se construiește o carieră în arbitrajul internațional. Parcursul excepțional, academic și profesional, al românului Lucian Ilie, de două ori șef de promoție la Universitatea din Toulouse





Intră pe LadyLawyer.ro și află mai multe despre activitatea, preocupările și proiectele doamnelor avocat din cele mai importante firme de pe piața locală