Schimbările majore propuse în legislația insolvenței, explicate de avocații firmei Popescu & Asociații. De vorbă cu Octavian Popescu (Managing Partner) și Iuliana Bidalache (coordonatoarea practicii), despre procedurile care vor veni în sprijinul firmelor aflate în dificultate, dar și despre neclaritățile noului pachet legislativ

Datele oficiale relevă faptul că, în 2020, cifra de afaceri a companiilor care au deschis insolvențe a atins un miliard de euro, cu 25% mai mare decât în 2019. Mai mult, valoarea activelor implicate se ridică la 1,6 miliarde euro, cu peste 30% mai mare decât in 2019. Octavian Popescu, coordonatorul firmei Popescu & Asociații, atrage atenția că, dacă trendul acesta se va menține și în 2021, anul în curs va cunoaște o creștere a numărului marilor jucători care se vor vedea nevoiți să apeleze la protecția oferită de insolvență. „Din perspectiva domeniilor de activitate, anul trecut cele mai multe insolvențe au fost în HORECA, industrie, retail, energie, auto, în orașe mari precum București, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Timișoara. În primele două luni ale anului 2021, cel mai mare număr de insolvențe s-a consemnat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor respectiv 230 (plus 2,68%), în construcții 131 (minus 10,27) și în industria prelucrătoare - 97 (minus 9,35%). Prin urmare, apreciem ca acestea vor fi în anul 2021 domeniile de activitate cel mai grav afectate de situația economică determinată de contextul sanitar actual”, explică avocatul.

În acest context, propunerile de modificare a legii insolvenței au scopul de a veni în sprijinul firmelor aflate în dificultate.

Iuliana Bidalache, Coordonator al practicii de Restructurare și Insolvență din cadrul Popescu & Asociații, menționează faptul că toate aceste propuneri au în vedere modificări substanțiale ale instituțiilor de prevenire a insolvenței, însă și modificări prin care se definesc/redefinesc anumite etape ale procedurii de insolvență.

Cele mai importante schimbări aduse în legislație

Expertul nominalizează și cele mai importante schimbări care sunt luate în calcul în noua legislație.

Una dintre ele vizează înlocuirea procedurii mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare. Se are în vedere și modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv, dar și posibilitatea debitorilor de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării (i.e., creanțe neafectate direct de plan) și ce categorii devin afectate de restructurare, cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege. Noua legislație urmărește și stabilirea conținutului minimal al planului de restructurare.

De asemenea, se ia în calcul introducerea în procedurile de prevenire a insolvenței a sistemului votului pe categorii de creanțe, respectiv: creanțele care beneficiază de drepturi de preferință; creanțele salariale; creanțele creditorilor esențiali, dacă este cazul; creanțele bugetare; celelalte creanțe. În plus,  acordul/planul de restructurare se consideră votat dacă este votat de cel puțin 50%+1 din creditori în fiecare categorie de creanțe existente.

Alte modificări importante sunt confirmarea /omologarea acordului/planului de restructurare de către judecătorul sindic, inclusiv prin mecanismul de impunere a planului în pofida disidenței creditorilor, în anumite condiții și prioritizarea protecției finanțărilor noi și intermediare, atât din perspectiva priorității la plată, dar și față de eventuale acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

„Necesitatea implementării unor proceduri eficiente de restructurare a rezultat din împrejurarea că, deși procedurile de prevenire a insolvenței au fost prezente în fondul activ al legislației de peste zece ani,  acestea au fost foarte puțin accesate. Mandatul ad-hoc este extrem de rar folosit în practică, încât numărul de proceduri derulate este practic irelevant, acestuia fiindu-i preferate negocierile fără implicarea instanței judecătorești pentru eșalonarea datoriilor și/sau recreditări pentru susținerea afacerii. Totodată, în privința concordatului preventiv, datele publicate de Ministerul Justiției indică că între 2010 și 2019, au fost derulate puțin peste 80 de proceduri, cu o rată de succes de 8,75%”, precizează avocatul.

Iuliana Bidalache amintește faptul că practica ultimilor ani reprezintă un indiciu al existenței unor deficiențe de structură în reglementarea acestui instrument de restructurare, ceea ce a condus la necesitatea implementării unor proceduri de restructurare mai clare si mai eficiente.

„În ceea ce privește avantajele pentru debitori, cel puțin la nivel teoretic, procedura acordului de restructurare preventivă ar permite debitorului ca, împreună cu practicianul în insolvență, să întocmească  și să negocieze un acord de restructurare, iar când toate condițiile pentru confirmarea sau impunerea unui astfel de acord sunt îndeplinite, să solicite confirmarea acestuia de către instanță. Flexibilitatea acestui instrument de restructurare și adaptabilitatea sa în funcție de dimensiunea debitorului și a masei sale credale se reflectă atât în etapa negocierii (debitorul având libertatea de a negocia cu toți creditorii afectați sau bilateral, de a reveni asupra planului propus până la obținerea majorității cerute pentru aprobare), dar și în etapa executării sale, proiectul de lege lăsând la latitudinea părților să stabilească durata executării planului”, completează expertul.

În expunerea de motive a proiectului de modificare a legii insolvenței se arată că procedura acordului de restructurare intenționează să vină în întâmpinarea nevoilor micilor afaceri, care reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din Uniune, pentru ca acestea să beneficieze de soluții de redresare flexibile și la costuri reduse. Este o procedura confidențială, astfel că protejează compania/debitorul de stigmatul eșecului și presupune o mai mare libertate de negociere a debitorului cu creditorii săi.

„Din păcate, în ceea ce privește rolul practicianului în insolvență, proiectul de lege care reglementează atribuțiile acestuia în procedurile de pre-insolvență nu sunt suficient de clare în definirea noilor atribuții ale acestuia”, atenționează Iuliana Bidalache. Specialistul dă ca exemplu faptul că, în cazul procedurii acordului de restructurare, nu se poate ști în mod clar în ce constă activitatea de atestare a dificultății debitorului ori cea de avizare și de confirmare a acordului de restructurare.

„Totodată, proiectul de lege nu delimitează în mod clar atribuția de monitorizare/supraveghere a derulării acordului de atribuția de obligația de participare la implementarea acordului de restructurare. În concret, este neclar (i) ce înseamnă această participare, respectiv dacă se va partaja activitatea și răspunderea între practicianul în insolvență și reprezentanții debitorului, (ii) dacă practicianul în insolvență este obligat să aibă același control și supraveghere pe care le exercită administratorul judiciar în perioada de observație sau în reorganizarea judiciară, (ii) ce înseamnă  activitățile necesare, nedefinite prin proiect. Mai mult, în condițiile în care perioada acordului de restructurare intră în “perioada suspectă” iar atribuția practicianului în insolvență este aceea de participare la “activitățile necesare”, ar rezulta că proiectul instituie o prezumție de răspundere a practicianului în insolvență pentru nereușita restructurării”, completează profesionistul Popescu & Asociații.

Bile albe, bile negre În ceea ce privește procedura concordatului preventiv, noul pachet legislativ vine cu modificări referitoare la suspendarea executărilor silite. Astfel, se suspendă executările silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru susținerea negocierilor (patru luni, cu posibilitatea de prelungire, în condiții specifice, până la 12 luni). De asemenea, se modifică procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate. „Cu siguranță anumite propuneri de modificare a legii insolvenței au ca finalitate creșterea șanselor ca un debitor să iasă din situația de dificultate (e.g., stabilirea conținutului minimal al planului de restructurare, suspendarea de drept a executărilor silite individuale de la data deschiderii procedurii concordatului preventiv, pentru o perioadă de minimum patru luni, comunicarea prin mijloace electronice, la ținerea ședințelor creditorilor on-line sau a organizării on-line a licitațiilor privind valorificarea activelor debitorilor etc)”, susține Octavian Popescu. Partenerul firmei de avocatură atrage însă atenția că forma actuală a proiectului nu convinge debitorii să acceadă la una dintre cele două proceduri de prevenire a insolvenței, în detrimentul procedurii exclusiv judiciare a insolvenței. „În forma actuală, avantajele pentru debitor ale concordatului preventiv fac inutil apelul la procedura acordului de restructurare, un exemplu în acest sens fiind protecția acordată debitorului prin simpla deschidere a procedurii concordatului preventiv, care implică încetarea urmăririlor silite în mod automat, pe termen de cel puțin patru luni, în timp ce acordul de restructurare nu asigură aceleași beneficii decât după confirmarea judecătorului-sindic. Cu alte cuvinte, de ce aș alege, eu debitor, procedura acordului de restructurare în detrimentul celei de concordat preventiv? Din perspectiva creditorului, proiectul de lege prevede că debitorul său poate accede la toate cele trei  proceduri de prevenție sau tratament al insolvenței, succesiv, neexistând sancțiuni pentru eșecul uneia dintre cele două proceduri de restructurare. Practic, prin trecerea debitorului în mod succesiv prin aceste proceduri, se elimina limita rezonabilă de timp în care creditorul poate spera să își recupereze creanța, mai ales în ipoteza unui debitor neonest. Pe acest fond, apreciem ca instituirea unei sancțiuni exprese in caz de eșec al unei proceduri de restructurare ar veni în întâmpinarea principiului celerității și maximizării gradului de recuperare a creanțelor”, nuanțează avocatul.

Popescu & Asociații are un departament specializat în insolvență

Firma Popescu & Asociații are un departament un departament specializat în insolvență, care include si o societate de practicieni în insolvență afiliată, Popescu & Asociații Insolvency SPRL.

Echipa înglobează atât practicieni în insolvență cât și avocați, această dublă calitate permițându-i să acorde asistență și consultanță de ambele părți ale mesei, fiind un plus pentru clienții firmei de avocatură să fie asistați de un profesionist care știe și ce înseamnă să gestioneze/administreze o procedură de insolvență, dar și cum să acționeze în fața unui administrator/lichidator judiciar.

Popescu & Asociatii Insolvency SPRL deține toate resursele pentru a veni în întâmpinarea clienților cu o expertiză solidă în procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, bazându-se pe experiența dobândită în practică a colaboratorilor în ultimul deceniu, în cele mai diversificate domenii de activitate, precum recuperare de creanțe și executare silită, drept societar, fuziuni & achiziții, dreptul muncii, energie și resurse naturale, proprietate imobiliară și construcții, telecom IT și media, sănătate și farma, drept bancar și financiar, fiscalitate.

„În ceea ce privește numărul de avocați, noi ne raportam întotdeauna la momentul procedurii (debut, perioada de observație, tabel preliminar sau definitiv, reorganizare, etc.) și dificultatea proiectului. În general, ca regulă, noi lucrăm în echipe ce integrează cel puțin un partener coordonator care are și calitatea de practician în insolvență și o echipă formată din 3-4 avocați/practicieni în insolvență care gestionează proiectul zi de zi, însă au fost si situații în care am alocat echipe mai mari (peste 10 persoane)”, explică Octavian Popescu.

Echipa dedicată acestei practici este coordonată de Iuliana Bidalache, avocat și practician în insolvență, alături de care este implicat și Octavian Popescu, în funcție de natura și specificitatea proiectului/mandatului.

Avocații și practicienii în insolvență Popescu Insolvency asistă și reprezintă clienți activi în sectoare de activitate variate, printre care putem menționa industria auto, petrol și gaze, tehnologie, hardware și electronică, retail/bunuri de larg consum, industria energetică, construcții industriale etc.

„O selecție a celor mai reprezentative mandate include reprezentarea acordată unuia dintre cei mai importanți furnizori de infrastructură tehnologică din Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și a societăților afiliate acesteia (în care Banca Mondială și Banca pentru Comerț și Dezvoltare acționează în calitate de co-investitori), în legătură cu procedura de insolvență și reorganizare a cărei masa credală este de aproximativ 60.000.000 de euro. Un alt exemplu relevant poate fi cel în care acordăm servicii de consultanță și reprezentare pentru unul dintre cei mai importanți actori din industria furnizării de energie electrică în legătură cu procedura de insolvență inițiată împotriva uneia dintre cele mai mari companii din România activă în industria chimică, în cadrul căreia masa credală depășește suma de 750.000.000 euro”, subliniază Iuliana Bidalache.

Coordonatorul practicii de Insolvență mai spune că asistența acordată de Popescu & Asociații acoperă toate aspectele juridice în ceea ce privește procedura insolvenței, de la depunerea cererii de deschidere a procedurii (fie asistând debitorul, fie creditorul), până la închiderea acesteia. Nu există o etapă în procedură în care specialiștii să nu se fi implicat de-a lungul timpului, proiectele în care au acordat asistență și reprezentare fiind dintre cele mai variate.

„Printre clienții pe care avocații si practicienii noștri in insolventa i-au asistat cu succes în legătură cu proceduri de restructurare se numără jucători importanți din diverse industrii, activând inclusiv în cea de construcții, energie, restaurante și hoteluri, telecomunicații, etc. Totodată, aceștia pot fi reprezentați de orice participant la procedură care consideră necesară intervenția unui specialist pe o anumita chestiune, asistența fiind una echilibrată pe parcursul tuturor etapelor”, completează avocatul.

Intră pe portalul de concurență pentru mai multe articole referitoare la proiectele avocaților din această arie de practică

 
Referindu-se la cele mai interesante proiecte în care firma s-a implicat în ultimul an și jumătate, Octavian Popescu nominalizează cazul unei companii germane specializată în terapia şi diagnosticarea cu ajutorul proteinelor plasmatice, care a avut nevoie de asistență în cadrul procedurii de insolvență a unui distribuitor de produse farmaceutice, în vederea recuperării unei datorii comerciale de mai multe milioane de euro. „Mandatul a fost unul extrem de complex, implicând contestarea creanțelor creditorilor majoritari ce controlau procedura și eliminarea acestora de la masa credală, înlocuirea administratorului judiciar, anularea plăților efectuate de administratorul judiciar după data deschiderii procedurii insolvenței și, în cele din urmă, atragerea răspunderii foștilor membri ai organelor de conducere a debitoarei”, susține Partenerul Popescu & Asociații.

Un alt mandat plin de provocări a constat în asistența și reprezentarea unei importante companii de IT din România, în cadrul procedurii sale de insolvență, în scopul restructurării activității companiei și a optimizării activității sale principale, avocații Popescu & Asociații fiind implicați în fiecare stadiu al procedurii, de la redactarea și depunerea cererii de deschidere, până la etapa confirmării planului de reorganizare a activității clientului, în derulare și în prezent.

În astfel de mandate, echipa este formată dintr-un partener coordonator care are și calitatea de practician în insolvență și 3-4 avocați/practicieni în insolvență.

Previziuni legate de anul 2021

Experții Popescu & Asociații atrag atenția că în 2021, dacă sprijinul statului se va diminua treptat si se va axa către companiile care au potențial, atunci există posibilitatea reală ca din economie să dispară multe IMM-uri, mai ales din zona serviciilor afectate de pandemie, ceea ce va conduce inevitabil la o creștere a numărului de insolvențe spre finalul acestui an.

„Pe fondul crizei sanitare, încetinirea creșterii economice în tandem cu cea manifestată la nivel global și accentuarea dezechilibrelor la nivelul deficitului de cont curent și al deficitului bugetar, au reprezentat  motive de îngrijorare la nivel macroeconomic, însă, până la acest moment, aceste motive de îngrijorare nu s-au transpus într-o creștere semnificativă a numărului de proceduri de insolvență. În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, si-au rostogolit creanțele, mai ales în acele domenii de activitate grav afectate de restricțiile impuse anul trecut, precum comerțul tradițional, HORECA, industria de evenimente etc. Multe dintre companii s-au ținut pe linia de plutire pentru ca au beneficiat de ajutorul oferit de stat”, nuanțează Octavian Popescu.

La ora actuală, firma de avocatură asistă clienții aflați în dificultate într-o gamă largă de aspecte legate de reorganizare si restructurare (identificare riscuri si soluții, planificare și implementare de procese de restructurare formală și informală, gestionare/supraveghere activitate pe durata reorganizărilor judiciare sau a altor proceduri de restructurare, negocierea, structurarea și finanțarea investițiilor, strategii pentru a crește gradul recuperării creanțelor, asistență și reprezentare în cadrul litigiilor sau procedurilor de executare, maximizarea rezultatelor în cazul restructurărilor supravegheate de instanța pentru creditori si investitori, evaluare conformitate decizii procedurale).

„Mandatele noastre au constat în asistența acordată clienților în toate aspectele juridice în ceea ce privește procedura insolvenței, de la depunerea cererii de deschidere a procedurii (fie asistând debitorul, fie creditorul), până la închiderea acesteia. Nu există o etapă în procedură în care să nu ne fi implicat de-a lungul timpului, proiectele în care am acordat asistență și reprezentare fiind dintre cele mai variate. Printre clienții pe care avocații noștri i-au asistat cu succes în legătură cu proceduri de restructurare se numără jucători cunoscuți din diverse industrii, activând inclusiv în cea de construcții, energie, restaurante și hoteluri, telecomunicații etc”, mai spune Octavian Popescu.

„Având în vedere situația generată de criza sanitară, anul 2020 a fost pentru noi un an așezat, dar plin, din perspectiva activităților derulate de echipa de insolvență.  Ne-au ținut ocupați mandate ale clienților care vin din zona de auto, FMCG, imobiliare sau telecomunicații, in baza creșterii activității si a numărul ridicat de cereri venite din partea acestora, societatea noastră dublându-și cifra de afaceri, comparativ cu aceeași perioada a anului trecut, când pe fondul debutului pandemiei si a instituirii lockdown-ului, in activitate s-a resimțit un oarecare recul, prudenta fiind cuvântul de ordine. Procedurile aflate în administrare s-au derulat în mod obișnuit, cu adaptarea acestora la restricțiile impuse de autorități în contextul pandemiei. Practic, am eliminat cât de mult s-a putut contactul cu participanții la procedură, etapele procedurale fiind derulate în proporție covârșitoare prin corespondențe electronice sau online, prin platforme specializate”, completează Iuliana Bidalache.

Problemele momentului

De asemenea, Iuliana Bidalache subliniază faptul că în practică avocații întâlnesc probleme de interpretare și controverse în modalitatea de aplicare a anumitor reglementări din domeniul insolvenței. Ea dă ca exemplu modalitatea de analizare a cererilor de plată a creanțelor curente, analizarea condițiilor pentru conversia creanțelor statului în acțiuni, modalitatea în care tratamentul creanțelor ce se bucură de super-prioritate în perioada de reorganizare și multe alte prevederi care au cunoscut în timp interpretări diferite, unele chiar foarte ingenioase. Mai mult, avocatul atrage atenția că aplicarea neunitară va fi accentuată de propunerile de modificare a legii, aflate acum în dezbatere publică.

„Deși cu privire la propunerile de modificare a legii insolvenței încă avem timp să îmbunătățim textele ce ar putea suscita controverse doctrinare si jurisprudențiale (i.e., România a notificat Comisia Europeană cu privire la extinderea termenului de transpunere a Directivei până la 17 iulie 2022),  interpretarea neunitara a legislației actuale, care încă există și în ceea ce privește dispozițiile Legii nr. 85/2006, determină o practică neunitară care pune probleme atât din perspectiva avocatului, cât și a practicianului în insolvență” , a conchis practicianul în insolvență.