UE ia în calcul crearea unei diplome universitare europene, recunoscută automat în toate ţările membre

Crearea unei diplome universitare europene, care să fie recunoscută automat în toate ţările membre ale Uniunii Europene, a fost unul dintre principalele puncte discutate marţi la Paris, la o reuniune informală a miniştrilor educaţiei superioare, transmite EFE.

Proiectul, promovat de Comisia Europeană, a primit deja undă verde din partea mai multor state membre, însă pentru punerea sa în aplicare va fi ''necesară parcurgerea mai multor etape'', a declarat într-o conferinţă de presă comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, bulgăroaica Mariya Gabriel.

''Ideea este (ca aceste diplome universitare europene) să poată fi aplicate pentru licenţe, programe de master şi doctorate. Pentru aceasta, trebuie să le oferim statelor membre o serie de caracteristici comune. După aceea, le revine lor (statelor membre - n.r.) să le încorporeze în legislaţiile'' naţionale, a explicat comisarul european, care speră ca iniţiativa să prindă contur ''până în 2024''.

O astfel de măsură ar elimina o parte din actualele dificultăţi pentru echivalarea anumitor titluri universitare în ţările din blocul comunitar.

Reuniunea desfăşurată în Oraşul Ştiinţei şi Industriei din Paris ''a fost importantă pentru că dezvăluie puţin cum vor fi preşedinţia franceză şi următoarele preşedinţii ale Republicii Cehe, Suediei şi Spaniei în privinţa rolului extrem de important pe care îl au universităţile în Uniunea Europeană'', a declarat pentru EFE ministrul universităţilor din Spania, Joan Subirats, care a pledat pentru o implicare mai mare a studenţilor în ceea ce priveşte conţinutul materiilor şi în definirea propriului lor rol în cadrul sistemului universitar european. Subirats a mai precizat că la reuniunea de la Paris s-a vorbit şi despre emiterea unui card de student european începând chiar din acest an.

Amfitrioana reuniunii, ministrul educaţiei superioare din Franţa, Frederique Vidal, a pledat pentru promovarea ''atractivităţii şi competitivităţii'' universităţilor europene, salutând totodată ''libertatea academică şi integritatea ştiinţifică'' ale mediului european.

''Finanţarea cercetării trebuie înţeleasă de concetăţenii noştri, pentru că (cercetarea) trebuie finanţată mai mult şi mai bine. Înşişi cercetătorii trebuie să explice acest lucru'', a subliniat ministrul francez, care a dat drept exemplu studiile realizate în fizică privind razele laser care au dus la descoperirea unei tehnologii care este folosită la vindecarea bolilor oculare.

Din Republica Cehă, ţară care va succeda Franţei la preşedinţia prin rotaţie a UE, a fost prezent viceministrul pentru relaţii internaţionale, Uniunea Europeană şi fondurile de coeziune, Vaclav Velcovsky, care a cerut ca ţările membre ale UE ''să pună la comun infrastructuri din sfera ştiinţei''.

Reprezentanta Suediei, care va prezida blocul european în primul semestru al anului 2023, ministrul educaţiei Anna Ekstrom a apreciat că pandemia de coronavirus a demonstrat cât de importantă este cercetarea medicală. ''De exemplu, cu vaccinurile, cu diversele tratamente'', a remarcat Ekstrom, care a deplâns ''preţul uriaş'' plătit de studenţi care nu s-au putut afla în aulele universităţilor în mod constant.

În opinia lui Ekstrom, ''învăţământul la distanţă este mai bun decât nimic, dar nu este acelaşi lucru. (Studenţii) nu socializează, nu fac glume, nu se creează dezbateri''. Ea a vorbit şi despre rolul de pionierat al universităţilor în Europa, în contextul în care multe dintre ele au fost create ''cu mult înainte de apariţia frontierelor actuale''.