50 de milioane euro de la UE pentru fermierii din Bulgaria, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi România

În toate cele şase state membre, îngheţurile târzii, care au fost în multe cazuri urmate de grindină sau ploi abundente, au distrus o mare parte din recoltele de fructe, legume, nuci şi seminţe.

"Fenomenele meteorologice mai frecvente şi extreme, care afectează de această dată fermierii din şase state membre, evidenţiază volatilitatea şi incertitudinea condiţiilor de muncă ale fermierilor. Ajutorul de astăzi va aduce o mică uşurare fermierilor care şi-au pierdut culturile şi veniturile în acest an. Este mai important ca niciodată să atenuăm schimbările climatice, dar şi să ne adaptăm la acestea. Săptămâna aceasta am vizitat proiecte de irigaţii în România şi Bulgaria, înfiinţate pentru a ajuta fermierii să facă faţă secetei recurente. Actuala PAC conţine, de asemenea, dispoziţii privind instrumentele de gestionare a crizelor şi a riscurilor, care vor fi consolidate în continuare în cadrul următoarei PAC", a declarat comisarul pentru agricultură şi sectorul alimentar, Christophe Hansen.

În primăvara anului 2025, Bulgaria a văzut o vreme neobişnuită care a început cu temperaturi calde în februarie, determinând copacii fructiferi să înflorească prea devreme. Răceala şi îngheţul care au urmat în martie şi aprilie au afectat multe culturi, în special migdalele, merele, caisele, cireşele, piersicile, perele, prunele uscate şi nucile.

În Letonia, vremea caldă din aprilie a fost urmată de îngheţ şi ploi abundente, care au distrus pomi fructiferi, fructe de pădure şi legume şi culturi de seminţe, cum ar fi mazărea, dovlecii şi inul.

Lituania a avut o problemă similară: căldura timpurie a făcut culturile să crească mai repede, dar mai târziu îngheţul din aprilie şi mai a deteriorat grav merele, coacăzele, fructele de pădure, cireşele, perele şi prunele.

În Ungaria, îngheţul din aprilie şi mai a lovit aproape întreaga ţară, afectând merele, caisele, cireşele, piersicile, perele şi gutuile. Polonia s-a confruntat cu perioade lungi de îngheţ în aprilie şi mai şi apoi cu furtuni puternice de grindină, care au afectat fructele de pădure, coacăzele, cireşele şi castraveţii. România a fost, de asemenea, afectată de îngheţurile târzii care au îngheţat mugurii şi florile, cauzând pierderi majore în producţia de fructe.

Pentru a se asigura eficacitatea acestei măsuri excepţionale, este important ca beneficiarii să primească rapid sprijinul financiar de urgenţă. Plăţile către fermieri pentru sprijinul financiar de urgenţă acordat Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei şi României trebuie efectuate înainte de 30 aprilie 2026.

În cadrul rezervei pentru agricultură, ca parte a actualei politici agricole comune (2023-2027),sunt disponibile cel puţin 450 de milioane euro pe an pentru a-i ajuta pe fermieri să facă faţă perturbărilor pieţei sau evenimentelor excepţionale care afectează producţia sau distribuţia. În propunerea sa privind următoarea PAC (2028-2034), Comisia intenţionează să dubleze rezerva pentru situaţii de criză pentru a sprijini rezilienţa fermierilor europeni şi a sectorului agroalimentar în faţa perturbărilor pieţei.