AEI: România, printre cele mai scumpe pieţe din Europa pentru încărcarea rapidă a maşinilor electrice

Analiza arată că pentru Tesla, România nu este o piaţă de volum, ci "o piaţă de siguranţă, câteva staţii bine plasate pe coridoare rutiere importante, destinate mai ales tranzitului regional".

"În lipsa unui flux constant de utilizatori locali, costurile de investiţie şi operare sunt recuperate printr-un preţ mai mare pe kWh. Cu alte cuvinte, puţini plătesc mult, în loc ca mulţi să plătească puţin. Această logică economică este uşor de înţeles din perspectiva companiei, dar greu de acceptat pentru consumatori. Mai ales când comparaţia cu alte ţări din regiune este inevitabilă", se precizează în document.

Conform cercetării, Ungaria sau Polonia, cu tarife semnificativ mai mici "demonstrează că diferenţa nu stă nici în geografie, nici în costul energiei, ci în nivelul de utilizare şi concurenţa locală".

Preşedintele AEI a subliniat că România nu are o competiţie reală în zona staţiilor de încărcare ultra-rapidă.

"Aici apare adevărata problemă, România nu are, încă, o competiţie reală în zona staţiilor de încărcare ultra-rapidă. Puţine staţii, acoperire limitată şi alternative rare în afara marilor oraşe. Într-un asemenea context, preţul nu este constrâns de piaţă, ci dictat de operator. Iar Tesla ştie foarte bine că utilizatorul român nu are, de cele mai multe ori, opţiuni reale (lipsa concurenţei pe acest sector). Mai mult, politica de preţ regională practicată de Tesla tratează Europa de Est ca pe o zonă unde investiţiile trebuie amortizate rapid, pentru că riscurile sunt considerate mai mari, adopţie lentă a maşinilor electrice, instabilitate legislativă, infrastructură rutieră modestă. Toate acestea sunt "înglobate" în preţul final plătit de şofer", a menţionat Chisăliţă.

El a făcut referire la cazul Serbiei, unde încărcarea este gratuită. "Tesla ştie să fie flexibilă atunci când vrea să stimuleze o piaţă. România, însă, a depăşit faza de "promovare" şi a intrat direct în cea de monetizare, fără a beneficia de avantajele unei pieţe însă mature", a menţionat preşedintele AEI.

În opinia sa, problema nu este doar preţul de 0,43 euro/kWh, ci mesajul pe care îl transmite, că România este o piaţă care poate fi taxată mai mult, pentru că nu are suficientă masă critică pentru a conta.

"Atât cât numărul de maşini electrice rămâne relativ mic, iar infrastructura alternativă nu se dezvoltă agresiv, acest mesaj nu se va schimba. Preţurile nu vor scădea din bunăvoinţă. Vor scădea doar atunci când staţiile vor fi pline, concurenţa va fi reală şi utilizatorul român va avea, în sfârşit, de ales", a punctat Dumitru Chisăliţă.