Andronache (ANRE): Preţurile la raft nu au crescut din cauza energiei

Acesta a reiterat că, pentru a avea un preţ mai mic la energie, România are nevoie de producţie şi de interconexiuni.

"Ne-am uitat pe grafice, am văzut cum a evoluat în ultimii 10 ani (preţul - n. r.), plecând de la un preţ la energie de 36-39 euro pe megawatt la 108 şi ne dăm seama că avem nevoie de producţie. Ăsta e principalul scop şi principalul obiectiv. Şi interconexiuni. M-am uitat pe grafic şi se vede foarte bine cum Italia are un preţ şi mai mare decât noi, cu toate că are capacitate de importa destul de mare din Franţa. Franţa are o producţie uriaşă, exportă foarte mult şi peste 80% din exportul Franţei merge direct către Italia, deci se duc undeva în jur de 45 de terawaţi anual, aproape de consumul României, care este undeva la 54 de terawaţi anual. Deci, până la urmă, trebuie să avem producţia acolo unde o şi consumăm ca să fie un preţ atractiv", a arătat vicepreşedintele ANRE.

În plus, România exportă energie pe vârf de producţie, la preţ mic, şi importă seara şi dimineaţa, pe vârf de sarcină, când preţurile sunt mari.

"Cel mai bine ar fi să o luăm un pic cu istoricul, să mergem un pic în trecut şi să ne uităm la mixul pe care îl aveam în urmă cu 10 ani şi la obligaţiile pe care le aveam vizavi de Uniunea Europeană şi unde suntem astăzi. Chiar dacă avem o capacitate instalată care este similară cu cea la nivel de putere, avem randamente diferite şi, dacă ne uităm pe datele de anul trecut, cât am exportat, cât am importat, teoretic diferenţa nu este foarte mare. Problema e că noi exportăm pe vârf de producţie, unde preţul e mic, şi importăm pe seară şi dimineaţa, pe vârf sarcină, unde preţurile sunt mari, şi de aceea ajungem la acest preţ care este totuşi mare, în condiţiile în care vrem să ne dezvoltăm economia şi, pentru orice investitor, preţul la energie contează mult", a explicat acesta.

În acest context, Gabriel Andronache a subliniat că acel vârf de producţie din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare, iar la sfârşitul anului 2025 România avea o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproape 600 de megawaţi.

"Având în vedere că anul trecut, în 2025, pe zona de producţie au fost retrase din exploatare, deci au fost modificate, licenţele comerciale pentru circa 850 de megawaţi, din cei 1.048 de megawaţi pe care aveam obligativitatea să-i retragem, constatăm că există o anumită maturitate în momentul de faţă la cei care sunt în zona de producţie - şi inclusiv în zona de producţie în eolian şi solar de asemenea, capacităţi de producţie cu randamente scăzute comparativ cu cărbunele, de aici apare şi o diferenţă. Chiar dacă eu am aceeaşi capacitate instalată, una e să am un randament de 17% - în 2024, de exemplu, pe zona de solar, în loc de 17 am avut randament chiar de 15 - şi una e să merg cu cărbunele, unde aveam randament de 60%, dar lumea s-a dezvoltat şi a înţeles până la urmă că acel vârf de producţie din timpul zilei trebuie întârziat, iar această întârziere se poate face numai prin stocare şi am constatat anul trecut că, atât cei care sunt dispecerizabili, cât şi prosumatorii, au început să-şi instaleze capacităţi de stocare foarte mari şi observăm acest lucru pentru că ei vin şi îşi modifică autorizaţia de înfiinţare şi-şi adaugă şi capacitate de de stocare. Şi pot să vă spun că am închis anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă aproape de 600 de megawaţi, circa 593 de megawaţi în stocare", a mai spus oficialul ANRE, la a 15-a ediţie a ZF Power Summit 2026: Energize the economy.