BNS: Măsurile viitorului Guvern, menite să readucă economia în parametri normali, vor fi decontate în totalitate de populaţie

Măsurile care trebuie luate de către viitorul Guvern pentru a readuce economia României în parametrii de normalitate vor fi decontate în totalitate de populaţie, de la salariaţi şi pensionari până la persoane care beneficiază de măsuri de asistenţă socială (inclusiv pensionari), atrag atenţia reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), într-un comunicat de presă transmis, marţi, AGERPRES.

"Creşterea economică a început deja să încetinească semnificativ, deficitul bugetului public este aşteptat să atingă un prag greu de stăpânit, evoluţia demografică produce deja efecte la nivelul potenţialului de creştere al Românie iar datoria publică creşte accelerat. Acesta este contextul pe care viitorul Guvern va trebui să-l gestioneze. Sigur că sunt necesare măsuri care să readucă economia României în parametrii de normalitate, întrebarea esenţială este - cine decontează revenirea la normalitate. Din punctul nostru de vedere aceste măsuri vor fi decontate în totalitate de populaţie, indiferent că vorbim de salariaţi, de pensionari, sau de persoane ce beneficiază de măsuri de asistenţă socială (inclusiv pensionari)", susţin sindicaliştii.

Potrivit acestora, deficitul urmează a fi ajustat în principal prin trei tipuri de măsuri, respectiv: creşterea veniturilor colectate din impozitul pe venit, încetinirea ritmului de creştere pentru cheltuielile de personal şi cheltuielile cu asistenţă socială (însemnând că beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei).

În viziunea BNS, anii 2025 şi 2026 vor aduce ajustări semnificative în sarcina fiscală pentru cei care obţin venituri din muncă.

"Guvernul a asumat prin planul de sustenabilitate înaintat Comisiei Europene implementarea unor măsuri de reforma fiscală cu un impact estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii. Veniturile suplimentare de 1,1% din PIB în 2025 se are în vedere a fi obţinute din impozitul pe venit. Menţionăm că impozitul pe venit colectat într-un an fiscal reprezintă aproximativ 2,6 - 2,8% din PIB. O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%. Guvernul menţionează în Plan că scenariile de reforma fiscală vor fi propuse de Banca Mondială plecând de la analiză deja realizată în cadrul Jalonului 205", se arată în comunicatul citat.

Astfel, sindicaliştii amintesc faptul că scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială au în vedere măsuri precum eliminarea scutirilor la impozitul pe venit, creşterea cotei unice sau impozit progresiv.

"Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat, o spune chiar Banca Mondială care sugerează ca scenarii viabile de reformă variantele 2-4 (...). Dacă avem în vedere declaraţiile liderilor ambelor partide aflate acum la guvernare, care susţin păstrarea cotei unice cel puţin pentru perioada următoare, atunci din cele 3 variante cea mai plauzibilă este Reforma nr. 2, adică: eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură; introducerea unui credit fiscal care presupune returnarea unor sume plătite din impozit de către administraţia fiscală, returnare care nu se poate face decât anual; creşterea cotei unice de la 10 la 13%", sunt de părere reprezentanţii BNS.

Aceştia estimează că, pe baza scenariilor comunicate de către Guvern, pentru lucrătorii din Construcţii şi Agricultură (la un salariu brut de 5.000 de lei) eliminarea scutirilor înseamnă o reducere a salariului net cu 15%.

De asemenea, eliminarea deducerilor personale lunare şi introducerea unui mecanism de credit fiscal aplicabil la nivel anual va conduce, pe termen scurt, la reducerea salariilor nete (pentru salarii brute mai mici de 5.400 de lei) între 3% şi 0,2%.

În acelaşi timp, creşterea cotei unice de la 10% la 13% ar însemna, de exemplu, pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, o reducere a veniturilor nete cu 3,3%.

"Pentru veniturile sub 5.400 lei cele două măsuri cumulate - eliminarea deducerilor şi creşterea cotei unice - înseamnă un impact cumulat transpus într-o pierdere de venit net de 5,8%, pentru salarii până în 4.000 lei, şi reduceri cu 3,6% ale salariului net pentru venituri ce ajung până la 5.500 lei", subliniază organizaţia sindicală.

Totodată, în viziunea BNS, variantele 3 şi 4 de reformă înseamnă introducerea impozitului progresiv cu cote marginale mai mari decât cota actuală (18% în varianta 3, respectiv 25% în varianta 4), însoţite de modificări ale tratamentului fiscal pentru contribuţii sociale, adică renunţarea la deductibilitatea CAS în varianta 3 şi renunţarea la CASS plătită de către salariaţi în varianta 4.

Conform sindicaliştilor, şi în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură.