Bucureşti şi Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al dezvoltării de soluţii de mobilitate urbană inteligentă (Index PwC)

Bucureşti şi Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al evoluţiei către soluţiile de mobilitate urbană inteligentă, clasându-se în ultima categorie a indexului "Smart Cities Mobility", realizat de PwC Europa Centrală şi Est (PwC ECE), conform unui comunicat remis, marţi, spre publicare.

Indicele, care cuprinde 25 de oraşe din Polonia, Cehia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Serbia, Kazahstan şi Azerbaidjan, se bazează pe date colectate pentru categoriile: gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, transportul public şi mobilitatea activă. Statele sunt notate cu calificativele: "stadiu incipient", "unele progrese", "progrese notabile", "progrese mari" şi "practică excelentă".

"Realizarea obiectivelor ambiţioase ale Pactului Verde European, în special reducerea drastică a emisiilor din transporturi, reprezintă o provocare majoră pentru oraşele europene. Deşi există progrese, este nevoie de o accelerare a transformărilor. Infrastructura pentru vehicule electrice, deşi în creştere, necesită un efort mai susţinut din partea autorităţilor locale. Reproiectare zonelor urbane este esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea poluării. Viitorul dezvoltării urbane inteligente depinde de o combinaţie de tehnologie, implicare civică şi colaborare între autorităţi", a declarat Dinu Bumbăcea, liderul departamentului de Consultanţă în Afaceri PwC România.

Potrivit sursei citate, Bucureştiul înregistrează unele progrese la capitolele gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, mobilitatea activă şi iniţiative de mobilitate inteligentă şi un progres notabil la transportul public. În schimb, Cluj Napoca a făcut progrese mari la managementul traficului, progrese notabile la sustenabilitatea mediului şi transport public şi unele progrese la mobilitatea activă şi iniţiative de mobilitate inteligentă. Celor două oraşe din România, incluse în categoria a treia - la început de drum către mobilitatea inteligentă, se alătură Almaty (Kazakhstan), Baku (Azerbaidjan), Belgrad (Serbia), Kiev (Ucraina) şi Sofia (Bulgaria).

Prima categorie a indexului - lideri în mobilitatea inteligentă - cuprinde oraşele Bratislava, Brno, Gdansk, Kosice, Ostrava, Praga, Tallinn şi Varşovia.

A doua categorie - progrese pozitive către mobilitatea inteligentă, cuprinde oraşele Budapesta, Katowice, Ljubljana, Lodz, Lviv, Riga, Rzeszow, Vilnius, Wroclaw şi Zagreb.

Traficul aglomerat este o problemă persistentă în oraşele analizate, Budapesta, Bucureşti, Kiev şi Varşovia prezentând niveluri de congestie deosebit de ridicate, de peste 40%, pe baza timpului mediu (în termeni percentuali) pierdut din cauza traficului aglomerat în comparaţie cu circulaţia normală.

În timp ce situaţia poluării aerului din oraşele analizate s-a îmbunătăţit în general de la an la an, doar unul dintre oraşele analizate, Tallinn, are niveluri de poluare a aerului care respectă recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Oraşele cu cea mai proastă calitate a aerului sunt, în ordine: Almaty, Belgrad, Baku, Cluj Napoca, Katowice, Rzeszow, Ostrava, Kosice, Ljubljana, Lodz, Bucureşti şi Tbilisi.

În ceea ce priveşte transportul public, oraşele cehe Brno, Ostrava şi Praga au cele mai mici costuri în raport cu venitul lunar, şi raportează cea mai mare rată de utilizare zilnică între 53% şi 69% dintre călătorii, faţă de media regională de 49%. Această utilizare ridicată poate fi atribuită, cel puţin parţial, accesibilităţii transportului public în aceste oraşe şi regimurilor de subvenţionare.

Oraşele poloneze raportează rate ridicate de infrastructură pentru biciclete, Wroclaw (63,8%) şi Varşovia (49,5%) având rate ridicate de infrastructură separată pentru biciclete în raport cu lungimea totală a drumurilor, cum ar fi piste pentru biciclete, piste pentru biciclete şi pietoni şi benzi pentru biciclete. Lviv este oraşul cu cea mai mare rată a infrastructurii segregate pentru biciclete, de 70%, ceea ce se datorează dezvoltării active a infrastructurii pentru biciclete, cu peste 100 km deja construiţi înainte de începerea invaziei ruse la scară largă în 2022.

De asemenea, oraşele incluse în index au, în medie, proporţii marginal mai mari de persoane care folosesc bicicleta ca mijloc de transport într-o zi obişnuită, decât media din Uniunea Europeană. Kievul are cea mai mare rată de persoane care călătoresc pe jos de la origine la destinaţie într-o zi obişnuită, de 35%, urmat îndeaproape de Bucureşti, Budapesta, Kosice şi Ljubljana, cu 29%.

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societăţii şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Suntem o reţea de firme prezentă în 151 de ţări cu mai mult de 360.000 de profesionişti ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.