Cererea pentru lucrători non-UE depăşeşte contingentul stabilit pentru 2026, pe fondul deficitului acut de personal (analiză)

Astfel, deşi pentru anul 2026 contingentul oficial a fost stabilit la aproximativ 90.000 de lucrători nou-admişi, datele din industrie arată că solicitările angajatorilor depăşesc cu mult această limită, existând ani în care cererile au fost de peste două ori mai mari decât numărul aprobat, menţionează sursa citată.

În acelaşi timp, statistici recente indică zeci de mii de posturi vacante în ocupaţii esenţiale pentru funcţionarea economiei, precum şoferi profesionişti, muncitori în construcţii, lucrători comerciali, manipulanţi de marfă sau personal pentru servicii.

"Sunt domenii în care automatizarea nu poate înlocui complet factorul uman, cel puţin în următorul deceniu", precizează compania de recrutare.

Conform sursei citate, tendinţa este confirmată şi de agenţiile de recrutare internaţională.

"Chiar şi în condiţiile procedurilor mai complicate, cererea continuă să crească. În prezent, doar în cadrul agenţiei noastre observăm o majorare de aproximativ 20% a solicitărilor pentru personal străin faţă de anul trecut, iar acesta este doar un exemplu care reflectă dinamica generală din piaţă", a explicat Yosef Gavriel Peisakh, general manager al Work From Asia, citat în comunicat.

Specialistul subliniază că problema nu mai ţine exclusiv de accesul la muncitori, ci de capacitatea companiilor de a-i atrage şi mai ales de a-i păstra.

"România a intrat într-o competiţie globală pentru forţă de muncă. Lucrătorii aleg între mai multe destinaţii, iar decizia lor depinde de salarii, condiţii de muncă, cazare, timpul efectiv de începere a activităţii după ce au fost selectaţi şi stabilitate contractuală. Ţări precum Spania au înţeles de mult că retenţia înseamnă investiţie în oameni. Dacă nu creştem standardele, riscăm să pierdem această competiţie", a subliniat Yosef Gavriel Peisakh.

Potrivit reprezentanţilor industriei, una dintre soluţiile esenţiale pentru stabilizarea pieţei este responsabilizarea angajatorilor şi alinierea la standardele etice internaţionale din recrutare.

Screeningul mai atent al companiilor care aduc muncitori, asumarea contractuală clară a obligaţiilor şi respectarea principiului "angajatorul plăteşte recrutarea" sunt considerate elemente critice pentru reducerea abuzurilor şi creşterea retenţiei.

În paralel, creşterea salariilor, respectarea codului muncii, integrarea culturală şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuire devin factori decisivi într-o piaţă în care lucrătorii au alternative reale.

"Nu mai este suficient să aduci oameni în ţară. Trebuie să creezi condiţiile în care ei vor să rămână. Companiile care înţeleg acest lucru vor avea avantaj competitiv, iar celelalte vor continua să se confrunte cu lipsa personalului", a adăugat Yosef Gavriel Peisakh.

Pe fondul scăderii populaţiei active şi al migraţiei externe continue, specialiştii estimează că dependenţa economiei româneşti de lucrători din afara Uniunii Europene va creşte în următorii ani, indiferent de evoluţiile legislative pe termen scurt.

În acest context, importul de forţă de muncă nu mai este perceput ca o soluţie temporară, ci ca o componentă structurală a dezvoltării economice naţionale, menţionează sursa citată.