Codirlaşu (CFA România): Principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor

De altfel, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna martie cu 7,3 puncte până la valoarea de 43,9 puncte, situaţie care s-a datorat exclusiv creşterii componentei de anticipaţii a indicatorului, în timp ce componenta de condiţii curente a rămas relativ similară valorii înregistrate în exerciţiul anterior.

O întrebare suplimentară introdusă în sondajul realizat lunar de CFA România se referă la anticipaţiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investiţiilor. Conform rezultatelor, 82% dintre participanţi anticipează menţinerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investiţiilor, în timp ce 18% anticipează o retrogradare în categoria junk.

Spre comparaţie, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la "neutru" la "negativ", în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat, explică specialiştii CFR România.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a rămas similar cu cel din exerciţiul anterior, la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,4% din PIB.

Anticipaţiile de creştere economică ale specialiştilor CFR România pentru anul 2025 se situează în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1,0%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.

Datoria publică, calculată ca procent în PIB, este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni.

De asemenea, potrivit sondajului, rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2026) s-a redus comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie, de 4,85%, şi a atins nivelul de 4,65%.

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 79% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0311 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,0735 lei pentru un euro.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 61% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 29% anticipează o scădere. De asemenea 74% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 21% că sunt corect evaluate.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente - referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii; anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.