IMM România: Este esenţial ca în cadrul Pachetului II de reforme să fie introduse măsuri pentru susţinerea antreprenorilor

De asemenea, organizaţia are în vedere şi eliminarea declaraţiilor ale căror informaţii se regăsesc deja în D406 (SAF-T) pentru toate firmele pentru care depunerea acesteia a devenit obligatorie, în marea majoritate de la 1 ianuarie 2025 şi unificarea procedurii de înregistrare în SPV cu cea de înregistrare privind depunerea declaraţiilor fiscale.

"În prezent, se înregistrează separat accesul în SPV prin crearea contului pe platformă şi dreptul de depunere declaraţii prin depunerea formularului 150 fizic la ANAF. Este contraproductivă digitalizarea făcută tot cu hârtii depuse fizic, ar trebui modificate procedurile la nivelul tuturor structurilor ANAF din ţară pentru a acorda posibilitatea oricărei persoane de a se înrola în SPV pentru o firmă ca administrator sau împuternicit şi de a opta dacă îşi depune declaraţiile fiscale cu semnătura lui electronică (în baza funcţiei din statut sau a procurii şi formularul 150 depus online, nu fizic) printr-o procedură realizată doar on-line, simplă şi clară, cu încărcarea unei liste scurte şi bine determinate de documente", susţin reprezentanţii IMM România.

În ceea ce priveşte simplificarea, organizaţia patronală susţine posibilitatea compensării concediilor medicale de recuperat din FNUASS cu contribuţia datorată la CAM, pentru simplificarea procesului de recuperare a acestor sume de care sunt private firmele pentru perioade lungi de timp, blocând în acelaşi timp o mulţime de funcţionari cu verificări ce durează uneori ani întregi. Eliminarea din textul de lege -"în funcţie de bugetul aprobat" şi limitarea verificărilor excesive (elemente legate de ştampilă, date transmise eronat de contribuabil, în loc să fie preluate corect şi direct din bazele de date ale instituţiilor) sunt alte propuneri ale IMM România.

Totodată,confederaţia susţine realizarea de protocoale între instituţii şi interconectări ale bazelor de date, astfel încât nicio instituţie să nu mai pretindă unei societăţi documente sau informaţii pe care o altă instituţie le deţine deja (pentru recuperarea CM, casa de sănătate solicită dosar cu copie a CM deja deţinut de la medicul ce l-a înregistrat în sistem la momentul eliberării, şi informaţii deja declarate în D112 la ANAF; statutul de asigurat este dat de existenţa unui CIM activ în Revisal, dar Casa de sănătate se ghidează după informaţiile decalate cu peste o lună oferite de D112, depusă după data de 25 a lunii următoare angajării/incetării contractului; alte instituţii solicită furnizarea de certificate de atestare fiscală (ex OIR) în loc să le solicite direct autorităţilor competente).

Printre alte solicitări se numără: eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază (preţurile trebuie să se stabilească pe baza cererii şi ofertei); modificarea legislaţiei astfel încât atribuţiile de colectare să îi revină unui singur organism de gestiune colectivă din domeniu; unificarea entităţilor care solicită şi încasează diverse forme ale drepturilor de autor, digitalizarea procesului de plată într-o singură platformă (este dificilă gestionarea de către utilizatori a obligaţiilor de plată, cu atât mai mult cu cât nu există o colectare transparentă şi nicio evidenţă publică cu obligaţiile pe care restaurantele le au faţă de aceste entităţi).

Măsurile avute în vedere pe zona de microîntreprinderi vizează posibilitatea revenirii la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor în momentul în care se reîndeplinesc condiţiile economice; eliminarea din restricţiile impuse pentru deductibilitatea cheltuielilor, pentru stimularea consumului (ex: eliminare plafoane pentru deducerea amortizării maşinilor, deducerea cheltuielilor şi a TVA cu combustibil, întreţinere maşini, posibilitate amortizare fiscală accelerată pentru activele de producţie); eliminarea condiţiei de pierdere a calităţii de microîntreprindere în cazul în care firma are un singur salariat care se află în concediu medical pentru o perioadă mai mare de 30 zile, sau 2 concedii medicale într-un an; eliminarea impozitării suplimentare a contractelor part-time.

Potrivit sursei citate, la capitolul Digitalizare, propunerile IMM România sunt legate de finalizarea digitalizării ANAF şi a circulaţiei turistice pe teritoriul României. Astfel, este importantă conectarea scoringului fiscal cu acces prioritar la granturi, rambursări de TVA şi reduceri de penalităţi şi acordarea unui "certificat de conformare fiscală" în format digital (cod QR) vizibil pe toate facturile emise.

În ceea ce priveşte digitalizarea circulaţiei turistice pe teritoriul României, organizaţia propune "adoptarea urgentă a modificărilor la HG 237/2001 (privind accesul, evidenţa şi protecţia turiştilor), platforma digitală construită şi testată de ICI-MAI, cu aplicare de test până la finalul anului 2025 şi obligatorie din 1 ianuarie 2026 pentru toţi furnizorii de servicii de cazare".

În Turism/HoReCa, IMM România recomandă reglementarea transparentă şi echitabilă a activităţilor de închiriere pe termen scurt (STR) şi susţinerea strategică a turismului de Incoming - Prioritate Naţională, prin: menţinerea cotei reduse de TVA pentru turismul de Incoming, aprobarea urgentă a participării la târgurile internaţionale de turism din semestrul II 2025; crearea unui cadru legislativ funcţional pentru operaţionalizarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD) pe 3 niveluri (local, judeţean, naţional); consolidarea sistemului de vouchere de vacanţă;reintroducerea sistemului forfetar opţional pentru TVA în HoReCa, menţinerea la 11% cu perspectivă de scădere la 9% pentru dezvoltarea serviciilor turistice naţionale.

În sectorul Energiei, organizaţia patronală solicită implementarea cât mai rapid a mecanismului de comunităţi energetice pentru sectorul IMM (comunităţile energetice pot fi o soluţie pentru IMM-uri în România, oferind acces la energie regenerabilă, costuri reduse şi independenţă energetică, aducând următoarele beneficii). Astfel, propunerile vizează: adaptarea la nevoile reale a modalităţii de tranzacţionare a energiei electrice în cadrul contractelor bilaterale prin tranzacţii directe producător - consumator care pot să asigure o ajustare reală a costului cu energia electrica; reducerea perioadei de decontare a cererilor de plată şi rambursare din cadrul programelor europene derulate de Ministerul Energiei (există cererii validate din luna ianuarie 2025 care nu au fost decontate); lansarea programelor de finanţare pentru implementarea măsurilor de eficienţă energetică şi decarbonizare.

De asemenea, IMM România mai propune înfiinţarea Hub-ului energetic pe platforma Măgurele, pentru susţinerea cercetării aplicate şi realizarea transferului tehnologic care poate asigura reducerea amprentei de carbon şi corelarea legislaţiei secundare elaborate de ANRE cu programele de finanţare derulate de minister (ex: posibilitatea de valorificare a energiei electrice produse şi livrate în SEN în perioada de probă pentru capacităţile de producţie cu Pi maxim 1 MW).

Nu în ultimul rând, în domeniul Transporturilor, organizaţia propune includerea unei măsuri specifice pentru sprijinirea operatorilor de transport privaţi în achiziţia de autobuze cu emisii zero, cu alocări dedicate, criterii transparente şi o abordare nediscriminatorie, în linie cu practicile din alte state europene şi integrarea condiţiilor de livrare Incoterms în sistemul RO e-Transport.