Miruță propune o politică europeană de valorificare a fabricilor mai puțin tehnologizate, pentru a le crește capacitatea de producție

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a propus marți o politică europeană de valorificare a fabricilor din industria de apărare care nu beneficiază în prezent de tehnologie modernă, dar care pot fi revitalizate.

Aceste unități au deja autorizații de mediu, depozite de armament sau hale de producție și sunt strategic poziționate, a spus vicepremierul, în cadrul celei de-a doua ediții a Defence Romania Security Dialogue.

Miruță a menționat că a avansat această propunere comisarului european pentru Apărare, Andrius Kubilius, dar și președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola. El a subliniat că la nivelul țărilor membre UE și NATO se discută despre creșterea producției, dar capacitatea de multiplicare din mediul privat este, adeseori, limitată.

'Discut cu companii care în ultimii ani și-au dublat sau triplat producția, dar încă nu este suficient. Și atunci m-am uitat la ce are România. Aceste fabrici din industria națională de apărare, care nu sunt acum tehnologizate, au totuși ceva. Au facilități care au autorizații de mediu, au depozite de armament, au hale de producție cu caracteristici tehnice specifice, au buncăre, au poligoane, au locații strategic poziționate, dar care nu au toate tehnologie. Eu cred că este nu doar în avantajul României, ci al țărilor membre UE, țărilor membre NATO ca fiecare parte componentă să pună pe masă ceea ce are. Ceea ce noi avem în unele din fabricile industriei naționale de armament probabil că reprezintă 20-40% din ceea ce e nevoie pentru a avea o capacitate de producție tehnologizată', a precizat ministrul.

El a mai propus să fie utilizate modulele existente, care să beneficieze de suportul companiilor de tehnologie pentru a grăbi lansarea producției.

'Indiferent de banii pe care parte din mediul privat îi au disponibili, nu pot cumpăra nici timpul, nici locațiile care sunt strategic poziționate în România și care au bucată care este necesară pentru a produce suplimentar și mai repede în România. Așadar, ceea ce susțin eu cu tărie este o indexare la nivel european a acestor capacități, uitându-ne nu doar spre ce este 100% gata, ci și spre zonele care au parțial ceva ce este nevoie, cărora să li se adauge tehnologia necesară, statul român, Uniunea Europeană venind cu acest instrument financiar care să apropie cele două entități', a mai spus ministrul.

Radu Miruță a subliniat că trebuie identificate acele componente ale industriei de apărare care pot fi revitalizate, pentru a putea susține nevoile Armatei Române.

El a menționat că România se află într-o 'paradigmă dezavantajoasă'. Astfel, Ministerul Apărării emite 'constant' comenzi, iar nevoile de înzestrate sunt anunțate în mod predictibil, prin Planul național de înzestrare, aprobat de CSAT și Parlament. Pe de altă parte, 'adesea', comenzile Ministerului Apărării 'nu pot fi deservite' de industria națională de apărare.

Miruță a îndemnat ca România să folosească banii proveniți din Programul SAFE, pentru ca 'prin intermediul lor' să fie 'dezmorțite' bucăți din industria națională de apărare.

'Am spus de multe ori că în unele fabrici din industria națională de apărare, în loc de brațe robotice și de tehnologii de ultimă generație, crescuse vegetație. Nu e o rușine să accepți, este o rușine să nu faci nimic. Ceea ce am gândit prin acest mecanism SAFE a fost ca cei care au tehnologia pe care industria națională de apărare nu o are să aducă această tehnologie în locul vegetației crescute din unele fabrici. Și da, se poate, pentru că comanda este plătită de statul român, este gestionată de Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Cancelarie și este foarte legitim să utilizezi acest instrument pentru a tehnologiza ceea ce avem astăzi insuficient tehnologizat în industria națională de apărare', a declarat Miruță.