Organizaţiile de mediu susţin că modelele de comunităţi de energie propuse de ANRE nu se aliniază cu directivele europene

Modelele de comunităţi de energie propuse de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu se aliniază cu directivele europene şi nu fac decât să impună noi bariere în dezvoltarea acestor tipuri de proiecte, avertizează Greenpeace România, într-o poziţie comună alături de alte opt organizaţii de mediu.

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, transmis marţi AGERPRES, unul dintre modele impune responsabilităţi financiare de zeci de mii de euro pentru dezechilibrele de reţea, "aşteptare complet nerezonabilă pentru comunităţile mici".

Pe de altă parte, susţin activiştii de mediu, cerinţa de a vinde energia exclusiv printr-un furnizor adaugă bariere administrative care împiedică partajarea energiei între membrii comunităţii.

"Nu în ultimul rând, restrângerea opţiunilor disponibile pentru comunităţi la doar două modele limitează iniţiativele locale şi nu ţine cont de diversitatea necesară pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor şi oportunităţilor specifice fiecărei zone. Per total, modelele propuse de ANRE impun cerinţe financiare şi administrative exagerate care împiedică dezvoltarea comunităţilor, în special a celor mici", notează sursa citată.

În acest context, Greenpeace România împreună cu Bankwatch România, Cooperativa de Energie, Asociaţia "Între vecini", Asociaţia "Agenţia pentru Managementul Energiei şi Protecţia Mediului Braşov" (ABMEE), Asociaţia "Oraşe Energie în România" (OER), Asociaţia pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) şi Declic avertizează că, "în aceşti aproape doi ani de când ANRE tot amână crearea unor reglementări adecvate, sistemul energetic naţional şi-a arătat vulnerabilitatea".

"Vara aceasta, sistemul energetic naţional a avut dificultăţi majore în faţa valurilor de căldură extremă, subliniind nevoia urgentă de rezilienţă energetică locală, pe care comunităţile de energie o oferă. În plus, astfel de proiecte ar fi putut reduce semnificativ costurile ridicate ale energiei pe care România le plăteşte în prezent. De aceea, cetăţenii trebuie să aibă cât mai repede posibilitatea de a-şi forma comunităţi de energie, iar ANRE trebuie să îşi asume responsabilitatea de a accelera procesul de reglementare, în favoarea cetăţenilor", a declarat, în comunicatul citat, Andrei Crăciun, coordonator de campanie în cadrul Greenpeace România.

În viziunea activiştilor de mediu, nu este pentru prima dată când ANRE "pune beţe în roate comunităţilor de energie din România". "De aproape doi ani continuă să întârzie crearea unei reglementări adecvate care să sprijine înfiinţarea unor astfel de proiecte la noi în ţară, în ciuda faptului că avem transpusă deja în legislaţia naţională Directiva RED II, care spune, printre altele, că, printre aspectele care necesită reglementări imediat se numără şi comunităţile de energie. Asta se întâmpla în 2022", precizează organizaţia.

Comunităţile de energie reprezintă iniţiative locale în care cetăţenii, IMM-urile, administraţiile publice locale şi alte organizaţii colaborează pentru a genera, gestiona şi consuma energie în mod colectiv. Aceste iniţiative nu doar sprijină dezvoltarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solară, dar promovează şi eficienţa energetică. Ele reduc dependenţa de sursele tradiţionale de energie şi contribuie la diminuarea emisiilor de carbon.