Piaţa românească a berii, la un minim istoric în 2025, pe fondul creşterii galopante a accizelor

Potrivit acestuia, în ultimii patru ani, creşterea accizei a fost de 55%, iar în ultimele 15 luni cu 26,2%.

"Am avut o creştere galopantă, dacă pot spune aşa, în ultimii patru ani de zile, de plus 55% creşterea accizei în lei. Dar cel mai dramatic este că doar în ultimele 15 luni, practic de la 1 ianuarie 2025 până în prezent, acciza a crescut cu 26,2%. Asta înseamnă foarte mult şi ne îndepărtează, dacă vreţi, de ceea ce înseamnă politica fiscală a ţărilor care contează din punct de vedere al producţiei - şi mă refer aici la Germania, faţă de care noi suntem cu aproximativ 46% mai scumpi în termen de acciză decât dacă am fi plătit-o în Germania. Unde ne duce această creştere de acciză? Din păcate, încasările pe care statul român le-a avut direct de la producătorii de bere, membrii în Asociaţie, au fost mai mici anul trecut. Deci, am avut o creştere de acciză suficient de mare, de 14,7% în 2025, dar încasările, contribuţiile directe, cât au plătit producătorii de bere, au scăzut cu aproape 30 de milioane de euro. Din păcate, creşterea de acciză a părut a fi o soluţie, dar nu a fost o soluţie în ceea ce priveşte încasările pe care le-au avut. Consecinţa este acest minim istoric", a explicat el.

Directorul general al Berarilor României a reiterat că mediul privat are nevoie de stabilitate şi predictibilitate.

În acest context, se observă o migrare a consumului de bere din Horeca spre acasă. Practic, ponderea berii consumate în restaurante, pub-uri şi terase a ajuns la 9% din total, de asemenea un minim istoric.

"Ce mai observăm este o migrare a consumului din Horeca către acasă. Horeca în 2025 pentru noi, pentru sectorul nostru, a ajuns iarăşi la un minim istoric. 9% din berea consumată în România este în restaurante, terase, pub-uri. Ne-am dori să fim mai mult în acest segment, dar nu este lipsa noastră de disponibilitate, nu este lipsă noastră de prezenţă, este un obicei pe care românii ar trebui să-l adopte, de a socializa mai mult la restaurante, de a fi mai prezenţi acolo şi, nu în ultimul rând (...) avem în continuare o capacitate excedentară. Am produs - şi era pe graficul anterior - în 2008 depăşisem 20 de milioane de hectolitri. Avem aproximativ 30% capacitate de producţie pe care o putem folosi. Sunt investiţii care au fost realizate pentru această capacitate de producţii şi este păcat că nu putem produce şi este păcat că importurile încep să penetreze şi mai mult piaţa din România", a atenţionat Constantin Bratu.

Astfel, ca o consecinţă a dificultăţilor din sector, din perspectiva creşterii de acciză, a fiscalităţii, importurile de bere au crescut cu 35%, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.

"Până acum un an de zile, sectorul berii era undeva la aproximativ 3% din piaţă. Anul trecut am ajuns la 4,5%. Suntem unul dintre puţinele sectoare în care cererea este acoperită de producţia naţională în proporţie de 95,5%. Dar acest trend de creştere a importurilor îl luăm ca un semnal de alarmă şi îl luam ca pe un mesaj pe care decidenţii ar trebui să-l aibă în vedere atunci când stabilesc arbitrar politici fiscale directe pe un sector cu o asemenea implicaţie şi o ramificaţie naţională. Exporturile s-au păstrat în limita de 3% aproximativ, dar asta în condiţiile scăderii de piaţă. Dacă piaţa şi-ar fi păstrat trendul, ne-am fi dus către aproximativ 2% exporturi", a explicat acesta.

Şeful berarilor a subliniat că la nivelul anului 2025 erau 57.800 de angajaţi direct şi indirect în sectorul berii, în condiţiile în care în 2024 numărul acestora se ridica la aproape 60.000.

În ceea ce priveşte preferinţele românilor, berea lager, tip Pils, clasică, rămâne în continuare în top. În schimb, berile fără alcool - fie simple, fie mixurile - au avut cea mai mare creştere în 2025, cu 10 puncte procentuale.

2025 a fost, însă, un an al investiţiilor, care s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro, în creştere faţă de în 2024 când investiţiile s-au cifrat la 75 de milioane de euro.

"Investiţiile tot timpul se realizează în anul curent, dar ele se decid cu un an înainte. Şi dacă în 2024 am avut o stabilitate de piaţă de 15 milioane hectolitri, dorinţa producătorilor a fost să păstreze acest lucru şi investiţiile au crescut în 2025. Şi tot timpul, în anul în care avem piaţă în evoluţie pozitivă sau stabilitate, avem investiţii în creştere. Pentru că în momentul în care piaţa este în scădere şi este într-o contracţie, cum o avem de 15% în ultimii patru ani, presiunea la nivel de producători de bere este foarte mare. Dar suntem un sector care doar în 21 de ani am investit 2,2 miliarde de euro. Nu sunt calculate aici investiţiile anterioare formării asociaţiei, când s-au investit foarte mult şi au fost fabrici construite de la zero în România. 5,63 de miliarde de euro total contribuţii la bugetul de stat, sunt sume impresionante, dacă vreţi le putem translata în stadioane, în bazine olimpice, în ce doriţi, dar sunt nişte cifre care ajută economia naţională. De asemenea, ştiţi că suntem sectorul cu zero evaziune fiscală din România din punct de vedere al producţiei", a adăugat reprezentantul asociaţiei.

Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Asociaţiei Berarii României, Boris Miloushev, a remarcat că berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România, în condiţiile în care peste 95% din consum este acoperit din producţia internă.

"Sectorul berii este un vector major de contribuţie locală în economia României: berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producţia internă. Vorbim despre un sector care susţine direct şi indirect peste 57.800 de locuri de muncă şi care contribuie anual cu miliarde de euro la economia naţională - 3 miliarde la PIB şi 1 miliard la bugetul de stat", a spus acesta.

Astfel, în România există 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre judeţele ţării.