Program de guvernare | Apărare: Creșterea cheltuielilor și investițiilor până la 5% din PIB, în contextul actual de securitate

Creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB, conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării - este unul dintre obiectivele generale prevăzute în programul de guvernare.

'Europa traversează cea mai gravă criză de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectând major situația de securitate la granițele României și pe întreg Flancul Estic ai NATO. O evoluție negativă pe frontul din Ucraina, care să determine noi cuceriri teritoriale din partea Rusiei, sau o soluție de pace care să nu conțină mecanisme de descurajare împotriva unei noi agresiuni, poate pune în pericol întregul litoral al Ucrainei la Marea Neagră', se arată în programul de guvernare.

Un alt obiectiv important este reprezentat de continuarea modernizării și adaptării Armatei României în vederea dezvoltării capacității operaționale a forțelor armate de răspuns la riscurile și provocările actualului context de securitate, precum și valorificarea statutului și întărirea profilului României ca stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE.

Consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite - cooperarea în continuare cu SUA în toate demersurile care au ca obiectiv stabilitatea și securitatea Europei, apărarea aliată, dar și facilitățile amplasate pe teritoriul României, cu relevanță strategică, se află printre prioritățile noii conduceri a MApN.

De asemenea se mai are în vedere consolidarea rolului de furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre, inclusiv din punctul de vedere al menținerii libertății de navigație și a protecției infrastructurii critice.

Alte obiective generale sunt reprezentate de creșterea contribuției la dezvoltarea industriei de apărare, în concordanță cu cerințele în context NATO și UE și valorificarea oportunităților create prin instrumentele financiare internaționale, consolidarea și extinderea dimensiunii de apărare în cadrul parteneriatelor strategice ale României și în formate multilaterale, precum și creșterea atractivității funcției militare.

Pe plan intern se are în vedere accelerarea modernizării și extinderii infrastructurii din bazele și centrele militare existente, la standarde NATO - prioritatea trebuie acordată principalelor baze și centre militare, unde sunt dislocate trupe și capabilități ale statelor aliate, conform programelor de modernizare, în mod special Baza 57 Aeriană 'Mihail Kogălniceanu', Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, Baza Aeriana 86 de la Fetești și Centrul de Instruire întrunită de la Cincu.

Pe plan internațional, în programul de guvernare se prevede consolidarea posturii strategice a României, care și-a propus să-și consolideze postura de pilon de securitate și stabilitate în Europa, la Marea Neagră și în vecinătatea sa.

'Nivelul de ambiție este de a fi un aliat, partener de încredere și furnizor de securitate în cadrul NATO și UE. Acest deziderat se realizează prin consolidarea relațiilor strategice existente, bazându-ne pe pilonii relației cu Statele Unite, pe creșterea posturii noastre relevante în cadrul NATO și UE, precum și prin consolidarea relațiilor strategice bilaterale', se arată în programul de guvernare.

Ca și stat membru activ și responsabil în cadrul NATO și UE, România trebuie să participe activ la procesele decizionale în cadrul NATO și să contribuie la consolidarea posturii Alianței de descurajare și apărare, cu accent pe flancul estic, precum și menținerea contribuției la comandamentele NATO, conform angajamentelor asumate.

Potrivit documentului guvernamental, din 2025 va fi introdus programul SAFE (Security Action for Europe) prin achiziția de rachete Mistral, se prevede diminuarea deficitului bugetar prin activarea clauzei de deficit și negocieri cu Comisia Europeană, precum și analiza eficienței la unele structuri din subordinea MapN (institute de cercetare, universități).