România are nevoie de un cadru de reglementare unificat, favorabil dezvoltării biogazului şi biometanului (raport)

România are nevoie de un cadru de reglementare unificat, favorabil dezvoltării biogazului şi biometanului, dar şi de stimulente financiare pentru producătorii de biogaz care să conducă la dezvoltarea acestui sector în ţara noastră, conform unui raport al EPG (Energy Policy Group).

Potrivit sursei citate, comerţul transfrontalier cu biometan va creşte, probabil, în importanţă, arată studiul.

"Chiar şi atunci când utilizarea gazului va scădea conform previziunilor, sectoarele greu de decarbonizat care nu pot fi electrificate cu uşurinţă vor avea nevoie de gaz", se mai precizează în document.

Totodată, accesul la piaţa internaţională poate creşte competitivitatea biometanului pe măsură ce gazul natural este eliminat treptat, aducându-l mai aproape de condiţiile comerciale ale tehnologiilor de energie regenerabilă.

"Pentru a dezvolta sectorul biogazului în România şi pentru a începe producţia biometanului, recomandăm: un cadru de reglementare unificat favorabil dezvoltării biogazului şi a biometanului, stimulente financiare pentru producătorii de biogaz, diferenţiate în funcţie de tipul de materie primă, pentru a stimula sursele neexploatate sau insuficient exploatate, un sistem de garanţii de origine pentru a permite comerţul transfrontalier şi sisteme mai bune de gestionare a deşeurilor la staţiile de epurare pentru a asigura o aprovizionare constantă cu materii prime", se menţionează în raportul EPG.

Potrivit documentului, producţia de biogaz este încă prea costisitoare din punct de vedere al cheltuielilor de capital (CAPEX) pentru a fi viabilă din punct de vedere comercial şi necesită economii de scară.

"Ţările care şi-au dezvoltat cu succes producţia de biogaz şi biometan au oferit stimulente specifice printr-un cadru de reglementare clar şi o strategie coerentă. Aceste stimulente pot fi continue, cum ar fi tariful de alimentare, sau pot fi bazate pe CAPEX, precum subvenţii pentru materiale, beneficii fiscale sau plafoane pentru tarifele de conectare la reţea", mai arată studiul.

Conform EPG, se estimează că biogazul şi biometanul vor juca un rol important în decarbonizarea României, deşi unul mai limitat decât cel anticipat de unele scenarii.

"Materiile prime comune, precum culturile energetice şi lemnul, alături de reziduurile din lemn, au fost excluse de RED III, în majoritatea circumstanţelor. Proiecţiile existente privind potenţialul României în materie de biogaz şi biometan se bazează pe aceste materii prime, prin urmare este necesară evaluarea unor traiectorii mai modeste. Politicile viitoare ar trebui să ia în considerare utilizarea optimă a acestei resurse pentru a maximiza potenţialul său în sectoarele greu de decarbonizat", se mai precizează în document.

Totodată, opţiunile de materii prime rămase se axează, în mare măsură, pe deşeuri, inclusiv reziduurile din culturi, gunoiul de grajd, fracţiunea organică a deşeurilor solide municipale şi nămolul din apele reziduale.

"Apele reziduale reprezintă o resursă insuficient exploatată, deoarece beneficiază de standarde de durabilitate mai reduse, de o reducere semnificativă a nămolului şi de rentabilitate dacă sunt utilizate la scară largă. Maximizarea utilizării apelor reziduale va necesita stimularea gestionării acestora pentru a asigura aprovizionarea constantă", precizează raportul.