Țările din UE recunosc că există ‘lacune’ în privința interconexiunilor energetice

Țările din Uniunea Europeană au recunoscut luni că există încă 'importante lacune în interconexiunile energetice', în pofida avansurilor înregistrate în ultimii ani, o realitate care 'pune în pericol atingerea obiectivelor blocului comunitar de a construi o adevărată uniune energetică', relatează agenția EFE.

Acest fapt este menționat într-un document adoptat luni de 25 de miniștri ai Energiei din UE - Ungaria și Slovacia s-au distanțat de document- în care, de asemenea, este îndemnată Comisia Europeană să impulsioneze proiectele de interconexiuni prioritare în coridoare precum cel din sud-vestul blocului și să abordeze problemele tehnice, de reglementare și financiare, pentru a le completa.

Aceasta referință la interconexiuni este unul dintre punctele asupra căruia Spania a insistat să fie inclus în textul aprobat la puțin timp după producerea penei de curent generalizate din Peninsula Iberică, din 28 aprilie, care, de altfel, este menționată în text.

Concret, documentul subliniază, în urma acestui episod, 'rolul central pe care energia îl joacă în societate și necesitatea garantării aprovizionării' cu electricitate.

'Așteptăm concluziile investigației actuale, inclusiv rolul pe care l-au jucat interconexiunile în timpul acestui incident și în timpul fazei de recuperare', scrie în document.

Îmbunătățirea interconexiunilor între Peninsula Iberică și Franța este una dintre revendicările de lungă durată ale Spaniei și Portugaliei, care, în urma penei de curent, au îndemnat Comisia Europeană și Parisul, în scrisori separate, să accelereze lucrările pentru îmbunătățirea infrastructurilor energetice planificate pentru această parte a blocului comunitar.

În acest sens, membrii UE au subliniat importanța creșterii capacității și a investițiilor în 'noi interconexiuni energetice transfrontaliere' și a 'abordării semnificativelor și persistentelor discrepanțe privind prețurile energiei' în regiunile europene.

Cele 25 de state care au susținut concluziile au remarcat, de asemenea, 'importanța continuării pe calea atingerii obiectivelor neutralității climatice', și au subliniat necesitatea 'de a accelera implementarea energiei curate și de a îmbunătăți eficiența energetică'.

Aceste acțiuni, adaugă ei, 'nu doar că vor îmbunătăți costurile energetice, ci vor contribui și la autonomia energetică, vor reduce dependența UE de combustibilii fosili și vor limita expunerea sa la volatilitatea prețurilor'.

În acest sens, este semnalată necesitatea 'creării unui context favorabil pentru tehnologiile de energie curată care să contribuie la neutralitate climatică', inclusiv la înmagazinarea energiei.

Textul nu a fost susținut de toate statele membre, deoarece Ungaria și Slovacia s-au distanța de el din cauza propunerilor legislative pe care Comisia Europeană le va prezenta marți pentru interzice companiilor energetice europene să semneze noi contracte pentru achiziția de gaze rusești.

Scopul Bruxellesului este de a pune capăt tuturor importurilor de gaze rusești la finele lui 2027 și marți va prezenta modul în care o va face, cu accent pe companiile care vor trebui să rezilieze contractele pe termen lung aflate în curs, precum cea spaniolă Naturgy.

Ministrul ungar de Afaceri Externe și Comerț, Peter Szijarto, a justificat poziția Guvernului său pe rețelele sociale, unde a susținut că 'politica energetică este o responsabilitate națională' și a avertizat că planurile pentru rezilierea contractelor pentru gazele rusești 'pun în pericol suveranitatea și securitatea energetică' a țării sale.

'Dată fiind escaladarea evenimentelor în Orientul Mijlociu, propunem ca un astfel de plan nici măcar să nu fie pus pe masă', a transmis Szijjarto.

Dar, în conferința de presă ulterioară reuniunii, comisarul european al Energiei și Locuinței, Dan Jorgensen, a apărat propunerea pe care o va dezvălui marți Executivul comunitar
și a adăugat, în plus, că firmele nu vor avea probleme legale pentru că vor trebui să rezilieze contractele deoarece 'este vorba despre o chestiune de forță majoră', cum e cazul sancțiunilor impuse Moscovei de la începutul războiului contra Ucrainei.