Volumul remitenţelor primite în România, raportate la PIB, se ridica la 2,8% în 2023 (analiză)

În 2023, numărul emigranţilor originari din statele membre UE raportat la populaţie a variat între 24% în România şi 2,1% în Danemarca, iar volumul remitenţelor primite raportat la PIB a variat între 6,2% în Croaţia şi 0,1% în Irlanda. Numărul emigranţilor şi volumul remitenţelor tinde să fie mai mare în ţările cu PIB per capita mai redus.

România, cu 17.000 euro PIB per capita în 2023, se distinge printre ţările membre ale UE atât prin dimensiunea emigraţiei cât şi prin volumul remitenţelor primite. În 2024, 24% din populaţia ţării (4,6 milioane) trăia în străinătate, în creştere de la 14,7% din populaţie (4,2 milioane) în 2010. Este cea mai mare pondere printre statele membre UE.

În ţările din regiune, emigraţie consistentă au înregistrat Bulgaria şi Polonia, numărul de emigranţi reprezentând 19,4% (1,2 milioane) şi respectiv 12,5% din populaţie (4,6 milioane) în 2024. În Cehia şi Ungaria, numărul emigranţilor a fost mai redus, de 5,4% şi 5,6% din populaţie. Doar în Cehia numărul emigranţilor relativ la populaţie s-a redus faţă de 2010. Volumul remitenţelor primite raportate la PIB a variat între 1% în Polonia, 1,3% în Cehia, 2,3% în Bulgaria şi 2,4% în Ungaria în 2023. În 2023 faţă de 2012 doar în Polonia volumul remitenţelor a scăzut.

Conform sursei citate, în 2023 intensitatea remiterilor calculată ca raport între remitenţe (% în PIB) şi numărul de emigranţi (% în populaţie) era cea mai redusă în cazul Poloniei, României şi Bulgariei de 0,1, însemnând în medie, că fiecare procent de emigranţi în total populaţie trimite remitenţe în jur de 0,1% din PIB. Intensitatea era mai ridicată în cazul Ungariei (0,4) şi Cehiei (0,2). Emigraţia la mare distanţă, caracteristică ţărilor care se află la periferia UE precum Bulgaria, România sau Polonia, tinde să slăbească legătura cu familiile de acasă şi implicit remiterile, spre deosebire de emigraţia de frontieră la îndemână pentru ţările amplasate în vecinătatea ţărilor bogate precum Ungaria şi Cehia. Emigraţia la mare distanţă a Poloniei, României şi Bulgariei se caracterizează prin creşterea continuă a populaţiei de emigranţi, în tip ce emigraţia de frontieră a Cehiei şi Ungariei a rămas constantă.

În perioada 1990-2024 numărul emigranţilor a crescut de 4,6 ori în cazul României şi s-a dublat în cazul Bulgariei şi Poloniei, plecările noilor emigranţi depăşind numărul emigranţilor reveniţi în ţară. În schimb, în Cehia şi Ungaria revenirile au compensat noile plecări. De unde rezultă că doar emigraţia la mare distanţă favorizează creşterea duratei emigrării ce slăbeşte legăturile cu familiile de acasă şi remiterile, se arată în analiza citată.

În perioada 2012-2023 structura pe principalele destinaţii - UE, ţări europene din afara UE şi America - a populaţiei de emigranţi din regiune a înregistrat evoluţii diferite.

În România a scăzut ponderea emigranţilor în UE (de la 84% la 74%) şi America (de la 9% la 6%) şi a crescut ponderea emigranţilor în ţările europene din afara UE (de la 4% la 17%), în principal cu destinaţia Marea Britanie şi Elveţia.

În Polonia, ponderea emigranţilor către UE s-a păstrat (61%), dar a crescut ponderea emigranţilor către ţările europene din afara UE (de la 18% la 24%), pe seama scăderii ponderii emigranţilor către America (de la 17% la 12%). mÎn Bulgaria, ponderea emigranţilor către UE a crescut (de la 49% la 66%) pe seama scăderii ponderii emigranţilor din ţările europene din afara UE (de la 46% la 30%) şi s-a păstrat ponderea emigranţilor către America (2%). În Ungaria, ponderea emigranţilor către UE a crescut (de la 69% la 80%) pe seama scăderii ponderii emigranţilor din ţările europene din afara UE (de la 10% la 9%) şi America (de la 12% la 6%).

În analiză se menţionează că, în ciuda schimbărilor destinaţiilor emigranţilor din regiune, sursa majoritară a remitenţelor primite de ţările din regiune a rămas UE. Ponderea remitenţelor originare din UE în total a crescut în toate ţările regiunii în 2024 comparativ cu 2012, la 70% de la 61% în România, la 72% de la 67% în Polonia, la 67% de la 63% în Bulgaria, la 91% de la 82% în Ungaria, la 82% de la 71% in Cehia.

În 2023, intensitatea remiterilor către România din cele trei destinaţii cu emigraţie comparabilă a fost diferită. Emigranţii din Germania, reprezentând 29% din emigraţia către UE, trimiteau 39% din remitenţele provenite din UE, din Italia, cu emigranţi reprezentând 26% din emigranţii către UE, proveneau 19% din remitenţele din UE, iar aceeaşi dimensiune a emigranţilor în Spania trimitea 9% din remitenţele provenite din UE.

Pentru toate celelalte ţări, cu excepţia Ungariei, Germania este prima sursă a remitenţelor primite din UE.

Autoarea susţine că, în România, remiterile raportate la PIB sunt în declin. Chiar dacă veniturile emigranţilor ar putea creşte prin emigrarea către ţări cu venituri mai mari, emigraţia de mare distanţă şi de durată slăbeşte legăturile cu familiile de acasă, se mai arată în analiza menţionată.