CEDO va soluţiona mai repede cazurile ‘de impact’, precum cele de mediu sau legate de libertatea de expresie

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) va acorda prioritate cazurilor considerate "de impact", în special asupra unor problematici noi precum mediul sau pandemia de COVID-19, asupra cărora vrea să se pronunţe mai repede, a declarat marţi preşedintele său Robert Spano, informează AFP.

Dincolo de prioritizarea pusă în aplicare din 2009 pentru plângerile "cele mai grave şi urgente", de exemplu cu privire la persoane aflate în detenţie sau în pericol, "noi am introdus o nouă strategie de abordare a cazurilor care vor fi denumite de acum încolo 'de impact' şi care 'necesită o abordare pe cât de ţintită pe atât de rapidă" din cauza problemelor mai generale pe care le ridică, a explicat judecătorul islandez în timpul unei conferinţe de presă asupra bilanţului anual al CEDO.

Astfel, aceasta a identificat deja peste 500 de asemenea cazuri care ridică probleme societale sau tehnologice care nu au mai fost abordate de CEDO sau problematici noi, a căror judecare ar putea avea un impact asupra legislaţiei ţării sau practicii internaţionale.

Poate fi vorba, de exemplu, de probleme în materie de mediu, de cazuri legate de pandemia de COVID-19, de libertatea de expresie sau de discriminare la adresa minorităţilor sexuale.

Preşedinte al instituţiei judiciare a Consiliului Europei din primăvara lui 2020, Robert Spano şi-a exprimat speranţa că "primele decizii procedurale vor fi luate în următoarele luni" cu privire la opt plângeri depuse în materie de justiţie climatică.

"Scopul nostru este, pentru aceste probleme care interesează toată Europa, ca CEDO să poată răspunde în timp util la problemele puse", a subliniat la rândul său Marialena Tsirli, grefieră a Curţii.

CEDO, care nu poate fi sesizată împotriva uneia dintre cele 47 de ţări din Consiliul Europei decât după ce toate recursurile juridice naţionale au fost epuizate şi într-un termen redus deja la patru luni, are în general nevoie de mai mulţi ani înainte de a da un verdict şi aceasta în cazul în care plângerea a fost admisă.

Curtea de la Strasbourg, gardian al Convenţiei europene a drepturilor omului, analizează în prezent 70.000 de plângeri (comparativ cu 160.000 la sfârşitul lui 2011, însă în creştere cu 13% într-un an). Aceste plângeri în aşteptare vizează în principal Rusia (24,2%), Turcia (21,7%), Ucraina (16,2%) şi România (8,1%).

În 2021, au fost judecate peste 36.000 de plângeri, cifră în scădere cu 8% într-un an, dar cu o creştere puternică (de 65%, până la 3.131) a celor asupra cărora judecători au pronunţat decizii, în special datorită unui tratament grupat al plângerilor. Toate celelalte au fost respinse ca inadmisibile sau radiate, uneori ca urmare a unei soluţionări amiabile între ţară şi reclamant.

Rusia a rămas de departe ţara cu cele mai multe condamnări, cu 219 hotărâri ce au constatat o încălcare de către Moscova a Convenţiei, în principal pentru încălcarea "dreptului la libertate şi la siguranţă" şi pentru tratament inuman.

Ucraina se clasează pe locul doi, cu 194 de condamnări, urmată de Turcia şi de România, fiecare cu 76 de condamnări.

Franţa a făcut obiectul unui număr de 14 decizii ale CEDO în 2021, dintre care jumătate o condamnă, mai menţionează AFP.