Comisia Europeană a aprobat varianta finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Noua valoare a PNRR este de 21,41 miliarde de euro

"Sunt două componente majore, după cum ştiţi, cu o componentă de investiţii, unde avem nişte sume alocate, şi o componentă legată de efort. Din capul locului, e foarte important să ne aducem aminte că acest proces de renegociere nu a fost doar un proces tehnic, ci a fost o reconstrucţie importantă strategică prin care am transformat un plan care era aferent unui proiect, unui portofoliu de proiecte mult supra-contractate. Vă aduc aminte, de la 28,5 miliarde aveam 47,4 miliarde contractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte cu probleme pe achiziţie publică, proiecte care erau neclare pe componenta chiar şi de granturi, de fonduri nerambursabile. În acest moment, avem o versiune revizuită care este realistă, este sustenabilă, este orientată către rezultate şi fezabile pentru a fi implementate până pe 31 august (2026, n.r.). După toate aceste ajustări, valoarea finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este 21,41 miliarde de euro, din care toată suma de grant, integrală, 13,57 miliarde de euro, şi 7,84 miliarde de euro pe zona de împrumuturi. Avem acum un plan mai coerent, un plan realist", a subliniat demnitarul.

Acesta a adăugat că este foarte important să se înţeleagă structura cererilor de plată şi a anunţat că va discuta vineri, la Bruxelles, despre depunerea celei de-a patra cereri.

"Până acum, am avut trei cereri de plată. Urmează cererea de plată IV, la care lucrăm chiar acum, iar vineri dimineaţa voi avea, la Bruxelles, o întâlnire pentru a discuta depunerea cererii de plată IV (...) Revizuirea (PNNR, n.r.) a avut deci două obiective. Mai întâi, pe partea de aplicare a articolului 21 din Regulamentul European, care permite ajustări atunci când apar circumstanţe obiective, care au fost mai mult decât obiective în cazul României (...) Cealaltă componentă este de simplificare a Planului. Mă bucur să vă pot confirma că am eliminat jaloane redundante, am clarificat indicatorii pentru ca să putem avea o monitorizare mai clară şi o implementare predictibilă. Scopul nostru este unul foarte clar. În 2025-2026, mai ales, avem o presiune pe deficitul bugetar mare. Avem nevoie de banii de pe PNRR. Scopul nostru a fost acela de a reduce presiunea pe bugetul de stat şi deficitul, iar celălalt scop, evident, să evităm penalităţile cauzate de întârzieri sau de nerezolvare a reformelor, protejând investiţiile care sunt cu adevărat importante şi arătând oamenilor, cetăţenilor români rezultate (...)", a explicat Dragoş Pîslaru.

Ministrul de resort a punctat faptul că au fost eliminate din PNRR investiţiile cu risc major şi a amintit că finanţarea de 2,7 miliarde de euro a A7 (Autostrada Moldovei, n.r.) a fost mutată pe granturi.

"Am eliminat investiţiile cu risc major, am mutat din împrumuturi în granturi 26 de investiţii cu progres solid, ca să ne asigurăm că luăm banii aceia pe parte nerambursabilă. Valoarea investiţiilor mutate este nu mai puţin de 5,7 miliarde de euro. Am alocat pe trei investiţii o finanţare suplimentară de 254 de milioane de euro şi, foarte important, am introdus investiţii noi.Vă aduc aminte capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, achiziţia de ambulanţe moderne pentru situaţii de urgenţă şi contracte pentru energie "verde", un act adiţional în care ne-am alocat încă 350 de milioane de euro pe tranziţia energetică. Ceea ce este iarăşi remarcabil este că am reuşit să mutăm finanţarea autostrăzii A7, de 2,17 miliarde de euro, pe granturi, şi lucrul acesta a fost aprobat de Comisia Europeană. Programul "Valul renovării" are acum o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi şi a menţinut investiţiile strategice în digitalizare, automatizarea administraţiei, cloud-ul guvernamental, toate lucrurile care ţin de proiectele cruciale. Ceea ce cred că este important de remarcat e că avem opt spitale şi 1.200 de ambulanţe, după cum spuneam, care rămân în PNRR până pe 31 august", a afirmat Pîslaru.

Oficialul a precizat, totodată, că pe zona fiscală a fost negociată o reformulare a jaloanelor, inclusiv reorganizarea ANAF, "pentru ca, în parteneriat cu Ministerul de Finanţe, să avem o administraţie fiscală mai eficientă şi venituri mai mari".

"După această cerere IV, mai avem încă două cereri, 5 şi 6, probabil undeva în luna mai, şi 6, la sfârşitul perioadei de implementare, 31 august 2026. În acest moment, am simplificat lucrurile. De la 518 de jaloane, acum suntem la 390. Deci, am dat jos peste 128 de jaloane, astfel încât să putem într-adevăr să fim siguri că putem implementa programul coerent. Vă readuc aminte că am încasat deja 10,72 de miliarde de euro în formula revizuită. Asta înseamnă cam jumătate din alocarea totală a PNRR (...) Dezideratul este de a atrage această diferenţă de bani importantă din PNRR în buget în perioada următoare. Din acest punct de vedere avem o aproape o certitudine că nu se pune problema de vreo criză economică în România, pentru că banii aceştia sunt imediat disponibili şi împreună cu banii de pe Coeziune pe care îi estimăm la circa 5 miliarde pe un interval de 12 luni, vom avea spre 15 miliarde de euro care se pot absorbi de economia românească. România mergem mai departe cu un PNRR realist, care e construit pe rezultate şi aduce investiţii concrete, protejează bugetul de stat şi contribuie fundamental la dezvoltarea ţării", a declarat Dragoş Pîslaru.

Demnitarul a reamintit faptul că reformele sunt o componentă crucială în plan şi o condiţie pentru a putea să luăm toţi banii.