Concordia:Propunerea legislativă referitoare la utilizarea semnăturii electronice riscă să nu aducă progres faţă de situaţia din prezent

 

"Unul dintre cele mai mari obstacole în orice ţine de digitalizare îl reprezintă imposibilitatea utilizării pe scară largă a semnăturii electronice. Fără un cadru legal modern, care să facă semnătura electronică uşor de folosit şi disponibilă cu costuri reduse pentru cetăţeni şi companii, orice tranzacţie economică şi orice interacţiune cu statul vor continua să însemne un timp pierdut inutil, hârtie consumată şi întârzieri frustrante. Legea care reglementează în prezent semnătura electronică datează din 2001, când această tehnologie era de-abia la început (...) Parlamentul a iniţiat de curând o propunere de lege care s-o înlocuiască pe cea veche şi să reglementeze unitar folosirea semnăturii electronice. Ne bucurăm să vedem într-un final acest pas făcut. În acelaşi timp, vedem că proiectul legii riscă să nu aducă progres faţă de situaţia din prezent, deşi filosofia legislaţiei europene în materie (Regulamentul eIDAS 910/2014) merge în direcţia accesibilizării utilizării semnăturii electronice în cât mai multe contexte, iar majoritatea statelor europene au legislaţii mult mai progresiste la acest capitol", susţin reprezentanţii Concordia.

 

Conform specialiştilor, există trei tipuri de semnături electronice (simple, avansate şi calificate), fiecare dintre acestea fiind dovada consimţământului într-o ierarhie bazată pe tehnica folosită pentru generare, de la cele mai sigure pentru acte juridice complexe, la cele mai simple pentru acte de importanţă mai mică.

 

"În prezent, numai cea calificată este, din punct de vedere legal, echivalentul semnăturii fizice pe hârtie. Pentru o economie concurenţială cu dinamică tranzacţională rapidă, care vine la pachet cu creştere economică pentru toată lumea, şi mai ales pentru confortul fiecăruia de a încheia acte juridice la distanţă, este important să se accesibilizeze utilizarea semnăturii electronice, prin consacrarea unei valori juridice mai ridicate semnăturii electronice avansate şi prin reglementarea mai democratică a celor care o pot furniza. Am apreciat faptul că propunerea legislativă a fost elaborată împreună cu instituţiile cu responsabilităţi în domeniu - Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Ministerul Afacerilor Interne - şi cu reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri, printre care semnatarii prezentei scrisori, reuniţi în grupul de lucru "Law and Technology Lab". Lucrările grupului s-au finalizat cu un acord larg între participanţi, din care a rezultat forma iniţiativei care să intre pe fluxul legislativ în Parlament", notează sursa citată.

 

Patronatul Concordia este de părere că amendamentele depuse la propunerea legislativă referitoare la semnătura electronică periclitează eforturile de până acum, iar discuţiile din prezent merg în direcţia restrângerii pieţei de furnizare a semnăturilor electronice.

 

"Acestea vizează păstrarea unei valori juridice reale strict pentru cea mai scumpă şi greu de folosit semnătură, cea calificată, şi consacrarea unei valori foarte restrânse şi sever condiţionate pentru semnătura avansată, precum şi prin impunerea unor condiţii de certificare şi autorizare draconice pentru furnizori. Aceste cerinţe, presupunând garanţii financiare foarte ridicate pentru prestatori, impun bariere nejustificate pentru operatorii care urmăresc să intre pe piaţă. Considerăm că ele reprezintă măsuri neconcurenţiale, care vor împiedica dezvoltarea unor tehnologii inovative apte să conducă la soluţii cu costuri reduse şi uşor de utilizat. Restrângerea valorii juridice echivalente cu semnătura olografă pentru un singur tip de semnătură (cea calificată) aduce costuri ridicate şi procedee îngreunate pentru multe documente care nu necesită să fie semnate cu un mijloc atât de complicat. Această opţiune nu face decât să susţină birocraţia excesivă din România, care cauzează o pierdere enormă de timp, bani şi efort zilnic, atât pentru cetăţean, cât şi pentru autoritatea publică şi funcţionari", se arată în scrisoare deschisă.

 

În acest context, Concordia solicită Parlamentului "să chibzuiască felul în care va da valoare juridică semnăturii electronice avansate şi celei simple, astfel încât atât companiile, cât şi cetăţenii, să poată beneficia de pe urma încheierii actelor juridice la distanţă cu uşurinţă".

 

"Cerem, de asemenea, Guvernului şi instituţiilor statului să sprijine Parlamentul în adoptarea acestei viziuni care democratizează semnătura electronică. România nu se va putea digitaliza în ritmul şi în felul în care ne dorim cu toţii fără să avem acces la semnături electronice uşor de folosit şi cu costuri reduse pentru toată lumea", apreciază sursa citată.

 

Confederaţia Patronală Concordia este partener social reprezentativ la nivel naţional şi aduce împreună firme cu peste 330.000 de angajaţi din 15 industrii esenţiale pentru economie.

 

Un proiect de lege care creează cadrul juridic al utilizării semnăturii electronice şi stabileşte care sunt efectele juridice ale fiecărui tip de semnătură electronică a fost depus la Senat pe data de 28 iunie 2023, de către un grup de parlamentari liberali.

 

O noutate adusă de actul normativ este faptul că, în anumite condiţii, semnătura electronică va avea efecte juridice identice cu semnătura olografă, de mână. De asemenea, sunt clarificate condiţiile de utilizare şi efectele juridice ale tuturor tipurilor de semnătură electronică, în funcţie de gradul de încredere al fiecăreia, semnătura electronică simplă, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică calificată, care prezintă cel mai înalt grad de încredere. În plus, noua lege defineşte semnătura electronică simplă şi reglementează un nou tip de semnătură electronică, aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituţie publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcţionarilor publici din cadrul acelei entităţi, ci şi cetăţenilor.