CCR respinge prima sesizare făcută de Nicușor Dan în calitate de președinte

Curtea Constituțională a României a respins, joi, sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, au declarat pentru AGERPRES surse din CCR.

Aceasta este prima sesizare trimisă de Nicușor Dan la CCR de la preluarea mandatului de președinte al României.

Șeful statului a trimis Curții Constituționale o sesizare asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

Președintele consideră că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

Nicușor Dan subliniază că 'orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte'.

'Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități', spune el.

De asemenea, președintele invocă critici de constituționalitate din perspectiva necesității clarității și previzibilității legii.

El indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist.

'Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție', afirmă Nicușor Dan.

Președintele mai spune că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise.

Nicușor Dan se referă și la lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului.

'Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)', mai afirmă el.

Șeful statului aduce și critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție).

Legea a fost sesizată la CCR și de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați, obiecție respinsă săptămâna trecută de Curtea Constituțională.