Cristian Păun: Evoluţia economiei româneşti arată mai degrabă a scădere şi a recesiune

Evoluţia economiei româneşti arată mai degrabă a scădere şi a recesiune, fiind "îngrijorătoare" mai ales din perspectiva bugetului şi a deficitului din anul următor, precum şi a soluţiilor existente pentru a efectua corecţiile necesare, a declarat pentru AGERPRES Cristian Păun, profesor de economie în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti (ASE).

Potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB a scăzut cu 0,2%.

"Această evoluţie arată mai degrabă a scădere şi a recesiune. Nici măcar nu mai arată a stagnare economică. Este foarte îngrijorătoare, mai ales din perspectiva bugetului şi a deficitului din anul următor - şi a soluţiilor pe care le mai avem la dispoziţie pentru a efectua corecţiile necesare. Pe o astfel de evoluţie este o idee extrem de proastă să mizezi pe creşterea taxelor, ca soluţie de ieşire din criza de deficit excesiv. Orice propunere de majorare de taxe pe o astfel de evoluţie devine neserioasă şi nesustenabilă", a menţionat Cristian Păun, profesor universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (REI) de la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti.

În opinia sa, nota de plată o vom vedea foarte curând, pentru că în prezent, înainte de alegeri, politicienii evită sistematic să discute soluţiile şi ceea ce se va întâmpla din luna ianuarie.

"Din păcate, ea (nota de plată, n.r.) nu este dezbătută în momentul de faţă, înainte de alegeri, astfel încât oamenii să fie informaţi şi să fie avertizaţi de ceea ce o să urmeze în perioada următoare. Politicienii evită sistematic să discute soluţiile şi să discute ceea ce se va întâmpla din luna ianuarie. Cu siguranţă, la cum arată aceste cifre, care vin dinspre INS - şi care erau previzibile, lucrurile nu pot fi deloc dătătoare de speranţă sau foarte optimiste. Vom vedea ce soluţie va alege în final Guvernul. Sper ca această soluţie să nu fie calea uşoară care înseamnă creştea taxelor, creştere de TVA, foarte probabil, pentru că efectele vor fi adverse şi, în niciun caz, nu vom ajunge la prosperitate într-o astfel de situaţie. Oricum nu va fi uşor pentru Guvernul care va veni să administreze această situaţie complicată, care nu lasă foarte mult spaţiu de manevră pentru următoarea perioadă", a mai spus profesorul de economie.

Acesta afirmă că situaţia a ajuns în acest fel din cel puţin trei cauze: scăderea producţiei industriale, întârzierea absorbţiei fondurilor europene şi scăderea producţiei agricole din cauza secetei.

"Prima dintre cauze este legată de faptul că avem o producţie industrială care scade. Comenzile din industrie sunt vizibil în suferinţă, în principal pentru că avem scăderi din afara ţării. Economia românească este legată de industrii puternice, oferind acele livrări de completare pentru produse sofisticate. Avem o astfel de scădere dinspre Germania şi Franţa. A doua cauză constă în faptul că avem o mare întârziere în absorbţia fondurilor europene, atât pe PNRR, cât şi pe fondurile de pe noua programare, unde nu am încasat niciun euro până acum, deşi noua programare bugetară a început din 2021. Ne aflăm în al patrulea an care se termină fără să absorbim niciun euro - şi mai avem trei. Performanţa este derizorie în această zonă, ca să nu mai vorbim de întârzierile majore de pe PNRR şi de faptul că sumele preconizate din PNRR vin semnificativ ciuntite de la o tranşă la alta, inclusiv ca urmare a refuzului de a îndeplini condiţiile, de a face reformele, de a trece de jaloanele pe care ni le-am asumat singuri la momentul în care am propus acest plan de revenire, de recuperare după criza pandemică. Agricultura este cel de-al treilea motiv pentru care PIB-ul nu creşte. Dacă le punem pe toate trei: scăderea producţiei industriale, fondurile europene şi scăderea producţiei în agricultură din cauza secetei, obţinem imaginea de ansamblu", a explicat Cristian Păun.

În opinia sa, sunt slabe şanse ca pe trimestrul al patrulea să fie o evoluţie semnificativă care să confere o creştere a PIB-ului la nivelul aşteptat.

"Avem pe primul trimestru o scădere, al doilea trimestru o creştere modică, de 0,1% - şi mai avem un 0% pentru acest trimestru, conform anunţului INS. (...) Slabe şanse ca pe trimestrul patru să avem o evoluţie semnificativă care să confere o creştere a PIB-ului la nivelul la care noi ne-am aşteptat să se întâmple, atunci când am construit bugetul, am proiectat cheltuielile pe acest an. Evident că avem şi o temperare a consumului, pentru că, oamenii tot lovindu-se de inflaţia aceasta, care nu dă semne de scădere - şi consumul s-a ajustat valoric semnificativ. Oamenii au început să fie mai prevăzători, pe de o parte, pe de altă parte, să ajungă la fundul sacului cu această inflaţie - şi evident că lucrul acesta se vede în consum - şi nici consumul nu stă foarte, foarte, pe roze. Din toate lucrurile astea puse cap la cap, nu putem decât să tragem o singură concluzie, şi anume că din tigrul Europei de acum doi ani ne-am transformat într-o pisică jalnică care umblă cu coada între picioare şi miaună", a adăugat Păun.

Potrivit acestuia, este clar că această evoluţie demonstrează că modelul macroeconomic de dezvoltare pe care îl foloseşte România astăzi nu este bun şi trebuie schimbată abordarea, "cât mai repede posibil".

"Ce înseamnă asta? Pe scurt, ar trebui să ieşim din această paradigmă a dezvoltării prin cerere, stimulată pe deficit şi datorie - şi să încercăm cumva mai mult să îndreptăm modelul spre unul bazat pe ofertă, producţie, care asigură beneficii economice pe termen lung mult mai sustenabile şi consistente. Într-un astfel de model, în care pui producţia înaintea consumului şi a cererii agreate, contează foarte mult atitudinea pe care o ai faţă de mediul de afaceri. Evident că această atitudine trebuie să fie una foarte, foarte favorabilă. Nu poţi să vezi în antreprenori, în oamenii de afaceri, în companiile mai mici sau mai mari, în companiile multinaţionale, o cireadă de vaci de muls pe care să încerci să le mulgi până la epuizare, de taxe, nemaiţinând cont de capacitatea lor de a produce valoare adăugată şi implicit taxe pentru bugetul de stat. Evident că trebuie să faci reformele care să ajusteze statul la noua situaţie şi la această capacitate în contracţie a mediului de afaceri, de a mai suporta toate aceste cheltuieli pe care Guvernul le măreşte cu destul de multă lejeritate şi complet rupt de ceea ce poate astăzi produce şi plăti mediul privat", a adăugat Cristian Păun.