Impozitarea ca expropriere. Cât de justificată este noua cotă de impozitare a veniturilor nejustificate?
14 Martie 2024 Alexandru Stănoiu (Counsel) și Daria Spătariu (Junior Associate) - RTPR
Într-un arc peste timp de aproape 33 de ani, din diferite motive mai mult sau mai puțin economice, populiste sau chiar ideologice, se încearcă revenirea la prezumția de vinovăție a dobândirii averii.
| |
Pe vremea Vechiului Regim exista în legislație, dar mai ales în mentalul colectiv, în folclorul urban, o expresie despre cei cărora le-au fost confiscate veniturile obținute în mod ilicit – „l-a băgat la Legea 18”. Era vorba, desigur, despre Legea nr. 18/1968 privind controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice, care nu au fost dobândite in mod licit, lege care a fost abrogată abia în anul 1996 prin Legea nr. 115 din același an, care reglementa controlul averii demnitarilor.
Din punct de vedere juridic a fost un miracol că Legea 18 a supraviețuit șapte ani după revoluție și cinci ani după adoptarea Constituției, mai ales în contextul în care prin noua lege fundamentală se adopta o poziție diametral opusă celei pe baza căreia fusese adoptată Legea 18.
Din punct de vedere juridic a fost un miracol că Legea 18 a supraviețuit șapte ani după revoluție și cinci ani după adoptarea Constituției, mai ales în contextul în care prin noua lege fundamentală se adopta o poziție diametral opusă celei pe baza căreia fusese adoptată Legea 18.
Prin art. 44 din Legea Fundamentală nu numai că se garantează, prin alineatul 2, proprietatea privată, indiferent de titular, dar în alineatul 8 se răstoarnă sarcina probei caracterului ilicit al proprietății, instituind prezumția caracterului licit al dobândirii averii. Rămâne, astfel, în sarcina autorităților abilitate ale Statului să demonstreze, cu mijloacele procedurale de care dispun, dar de o manieră legală și loială, eventualul caracter ilicit al proprietății.
Într-un arc peste timp de aproape 33 de ani, din diferite motive mai mult sau mai puțin economice, populiste sau chiar ideologice, se încearcă revenirea la prezumția de vinovăție a dobândirii averii. Astfel, începând cu data de 1 iulie 2024, orice venituri constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată vor fi impozitate cu o cotă de 70%. Creșterea cotei de impozitare de la 16% a fost introdusă prin Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Scopul reglementării se regăsește chiar în titlul actului normativ, însă se aplică oare în această situație deviza scopul scuză mijloacele? Este această creștere un instrument prin care se dorește corijarea comportamentelor fiscale sau este mai degrabă o răsturnare neîntemeiată a prezumției caracterului licit al averii, prezumție consacrată chiar prin constituție?
Veniturile a căror sursă nu poate fi identificată se disting prin caracterul lor vag, obscur: este situația în care organele fiscale constată o discrepanță între veniturile declarate ale unei persoane și valoarea bunurilor deținute ori a operațiunilor economice întreprinse. În acest caz, se sancționează lipsa de transparență printr-o impozitare suis-generis, mai exigentă. În majoritatea țărilor (Franța, Germania, Regatul Unit) nu se face această distincție de tratament fiscal, cota de impozitare fiind aceeași indiferent de (in)certitudinea cu care se stabilește proveniența veniturilor. Arbitrariul modificării articolului 117 și incompatibilitatea cu normele de rang constituțional transpar dintr-o analiză scurtă a principiilor de drept care guvernează funcționarea unei societăți democratice. Inviolabilitatea proprietății private și necesitatea ca măsura confiscării să se aplice strict ca o sancțiune din sfera contravenționalului/penalului sunt doar primele indicii care arată derapajul legiuitorului.
La prima vedere, o astfel de măsură s-ar circumscrie demersurilor necesar a fi întreprinse pentru a combate evaziunea fiscală și pentru a descuraja deviațiile de la rigorile justei așezări a sarcinilor fiscale. Însă orice măsură, indiferent de contextul adoptării, trebuie să respecte criteriul proporționalității raportat la obiectivul urmărit, astfel cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului constant în jurisprudența sa.
Proporționalitatea presupune mai multe dimensiuni, nu doar aspectul cantitativ: măsura trebuie să fie adecvată și necesară. Imposibilitatea de a determina proveniența unor venituri urmată de impozitarea excesivă pare a fi o antepronunțare (și chiar o lipsă de competență) din partea organelor fiscale în sensul comiterii unei fapte ilicite din care respectivele venituri izvorăsc. Un astfel de mecanism instituit de articolul 117 ar putea fi asimilat unei treceri abuzive din proprietatea privată în proprietatea publică, însă o astfel de măsură se poate lua numai în situații excepționale și justificate de o cauză de utilitate publică, cu o dreaptă și prealabilă despăgubire, nu ca un instrument de salvgardare a bugetului public.
De asemenea, chiar considerarea acestei măsuri ca fiind o confiscare nu trece testul legalității, întrucât o atare măsură este una exclusiv complementară și subsecventă aplicării unei pedepse penale pentru săvârșirea unei infracțiuni care a avut drept rezultat obținerea acelor bunuri supuse confiscării. Ori, în acest fel, fiscul se substituie atât organelor de cercetare penală, cât și instanței de judecată, arzând etapele și preluând direct mai mult de două treimi din averea contribuabilului doar în temeiul unei suspiciuni.
Or, suspiciunea organelor fiscale, chiar și întemeiată pe lipsa de cooperare a contribuabilului, nu ar trebui să constituie un argument definitiv în favoarea răsturnării prezumției caracterului ilicit al averii.
Corectitudinea și buna-credință ar trebui să guverneze conduita fiscală a cetățenilor, însă încurajarea unui astfel de comportament ar trebui să se facă de o manieră echilibrată, adecvată și în concordanță cu garanțiile oferite de statul de drept. Modificarea, privită atât singular, cât și corelată cu contextul economic în care actul normativ care a instituit-o a fost adoptat, comportă serioase îndoieli în ceea ce privește “promovarea” unui eventual test de constituționalitate.
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() ![]() |
| Articol 1758 / 10259 | Următorul articol |
| Publicitate pe BizLawyer? |
![]() |
BREAKING NEWS
ESENTIAL
Popescu & Asociații, singura firmă independentă locală evidențiată la gala ”The Lawyer European Awards”
Clifford Chance Badea a asistat Nofar Energy la semnarea a trei contracte de operare și mentenanță (O&M) cu EnergoBit pentru trei parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de peste 360 MW
Care sunt liniile de forță ale practicii de Concurență de la PNSA, apreciată de ghidurile internaționale pentru expertiza profundă, reflexele rapide și capacitatea de a duce la capăt mandate complexe | De vorbă cu Mihaela Ion (Partener) despre tendințele pieței, modul în care lucrează avocații, disciplina procedurală și gândirea strategică în proiectele în care miza, presiunea de timp și finețea analizei fac diferența
Balog & Stoica: Un nou jucător pe piața serviciilor juridice și o perspectivă contemporană asupra avocaturii
Refinitiv Legal Advisers - Q3 2025 | Piața de M&A a continuat să crească, în primele nouă luni, pe piețele emergente și la nivel nivel global, chiar dacă numărul tranzacțiilor este în scădere. Europa prinde viteză, iar Estul continentului redevine un teritoriu în care investitorii strategici și financiari caută randament. CMS își menține pozițiile de top la nivel global și în Europa de Est, regiune în care Clifford Chance și Schoenherr strălucesc, iar Kinstellar rămâne în Top 15
Lexology Index: Arbitration - 2026 | Arbitrajul românesc nu mai este doar „prezent” în clasamentele globale, ci începe să-și contureze, în mod coerent, un ecosistem. Patru avocați, printre care Cosmin Vasile (ZRVP), Crenguța Leaua (LDDP) și Luminița Popa (Popa Legal) formează nucleul de influență al practicii. ZRVP Și LDDP au cei mai mulți profesioniști în categoriile Thought Leaders și Future Leaders. România devine un „hub” credibil în arbitrajul regional
Fiscalitate ̸ Litigii Fiscale - Practica de Taxe a Kinstellar funcționează ca un „hub” integrat între drept, fiscalitate și finanțe, ce conturează un parcurs procedural previzibil, din faza de control al documentelor până la soluțiile finale ale instanței. Clienții beneficiază de pregătire proactivă, probatoriu robust și o echipă calibrată pentru litigii sofisticate | De vorbă cu Theodor Artenie (Counsel) și Raluca Botea (Counsel) despre tendințele ultimului an, prevenție, timing și modul de lucru al unei echipe recunoscute de directoarele internaționale
Țuca Zbârcea & Asociații și britanicii de la Legal 500 au lansat ediția 2025 a GC Powerlist Romania
Filip & Company a asistat Autonom Services S.A. la încheierea unui contract de facilități de credit în valoare de 300 mil. €. Ce avocați au fost în echipa de proiect
Popovici Nițu Stoica & Asociații a asistat Hexagon în achiziția Platformei CUG din Cluj, într-unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare ale anului
PNSA asistă Rex Concepts în obținerea unor linii de finanțare de la Bank Pekao pentru dezvoltarea rețelelor Burger King și Popeyes | Echipa de proiect a fost coordonată de partenerul Silviu Stoica, alături de Ioana Lazăr (Senior Associate) și Crina Stan (Associate)
Primul pas real spre avocatura de business | În culisele programului de practică juridică organizat de Țuca Zbârcea & Asociații, o adevărată școală de formare și începutul unui dialog profesional. Cursanții implicați în program au apreciat comunicarea continuă și proiectele în care au fost implicați și ar recomanda această experiență altor studenți. Avocații-mentori spun că experiența de practică autentică oferă prilejul de a înțelege care sunt valorile ce definesc profesia
Citeste pe SeeNews Digital Network
-
BizBanker
-
BizLeader
- in curand...
-
SeeNews
in curand...









RSS





