Legea nr. 265 ̸ 2022 aduce o serie de modificări importante în ceea ce privește activitatea Registrului Comerțului. Cum ne putem asigura că înregistrările sunt corecte și că activitatea registratorilor nu produce prejudicii?

Legiuitorul român a transpus Directivele (UE) nr. 1132/2017 și nr. 1151/2019 ce privesc utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în contextul dreptului societăților printr-o nouă lege ce reglementează principala modalitate prin care se asigură publicitatea față de terți: Registrul Comerțului.Scopul acestei noi legi este susținerea societăților prin simplificarea formalităților ce însoțesc activitatea societară, scop încurajat de tendințele europene privind această materie.

În concret, începând cu data de 26 noiembrie 2022 intră în vigoare noua Lege a Registrului Comerțului nr. 265/2022 (în continuare „Legea nr. 265/2022”).

Printre normele de interes care vor intra în vigoare de la data de 26 noiembrie 2022 se enumeră și cele referitoare la căile de atac și opozițiile privind înregistrările efectuate în Registrul Comerțului. Acestea reprezintă principalul mijloc de apărare a drepturilor născute în legătură cu informațiile publicate în Registru, iar din acest motiv se află în punctul central al analizei prezentului articol.

Așadar, în această lucrare ne propunem să facem o analiză comparativă a dispozițiilor cu privire la căi de atac și opoziții dintre vechiul și noul cadru legislativ al Registrul Comerțului.

I.    SITUAȚIA REGLEMENTATĂ DE ACTELE NORMATIVE ANTERIOARE LEGII NR. 265/2022 A REGISTRULUI COMERȚULUI.

Normele în vigoare (cuprinse în mai multe acte normative de forță juridică diferită) sistematizau procesul de înregistrare în registrul comerțului și de atacare a acestor înregistrări în felul următor:

Cererea de înregistrare se depunea la Oficiul Registrului Comerțului din județul sau municipiul București unde persoana supusă înregistrării își avea sediul.

Înregistrările în Registrul Comerțului se efectuau în baza rezoluției directorului Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă tribunal. Rezoluțiile directorului erau executorii.

Împotriva rezoluției directorului se putea formula plângere, după cum urmează:

Indiferent de calitatea celui care formula plângerea, aceasta urma să fie depusă la Oficiul Registrului Comerțului unde s-a făcut înregistrarea, care o înainta spre instanța competentă, în principiu, tribunalul în a cărui circumscripție își avea sediul entitatea supusă înregistrării.

Instanța soluționa plângerea de urgență, în complet alcătuit dintr-un singur judecător, în camera de consiliu și fără citarea părților. Hotărârea instanței urma să fie executorie și să fie supusă numai recursului.

Mai mult, pe lângă această procedură de contestare ex post a rezoluției directorului Oficiului Registrului Comerțului, legea prevedea și o procedură de intervenție a terților în cadrul procedurii demarate prin cererea de înregistrare în Registrul Comerțului.

Cererea de intervenție se depunea la Oficiul Registrului Comerțului unde s-a făcut înregistrarea și avea ca efect întârzierea înregistrării mențiunii atacate în Registrul Comerțului. În practică, procedura intervenției a fost folosită uneori ca mijloc de șicanare împotriva unor societăți, creând blocaje semnificative în activitatea acestora. Deturnarea de la scopul acestei proceduri este unul dintre motivele care au stat la baza înlăturării ei, așa cum se va vedea mai jos.

Astfel, dacă în legătură cu cererile de înregistrare erau depuse cereri de intervenție, directorul Oficiului Registrului Comerțului transmitea instanței competente (în principiu, tribunalul) întregul dosar, care cuprindea cererea de înregistrare în Registrul Comerțului și cererea de intervenție, precum și înscrisurile depuse în susținerea acestora.

În ipoteza în care se formula cerere de intervenție, soluționarea cererilor de înregistrare și a cererilor de intervenție se făcea cu citarea părților, de către instanță, care se pronunța de urgență, conform Codului de procedură civilă. Hotărârea instanței era executorie și era supusă numai recursului.

O altă procedură reglementată este cea a cererii de radiere. Astfel, orice persoană prejudiciată ca efect al unei înmatriculări în Registrul Comerțului avea dreptul să ceară radierea acesteia, dacă se întemeia pe dispozițiile unei hotărâri judecătorești irevocabile privind desființarea actului ce stătea la baza înregistrării, având, deci, o aplicabilitate restrânsă în practică.

Cererea de radiere se depunea și se menționa în Registrul Comerțului la care era înregistrată persoana supusă înregistrării. Oficiul Registrului Comerțului înainta cererea către tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul persoana supusă înregistrării.

Tribunalul se pronunța asupra cererii cu citarea Oficiului Registrului Comerțului și a persoanei supuse înregistrării. Hotărârea instanței putea fi atacată numai cu recurs. Termenul curgea în mod diferențiat, după cum părțile erau sau nu prezente.

II.    SITUAȚIA REGLEMENTATĂ DE NOUA LEGE NR. 265/2022 A REGISTRULUI COMERȚULUI.

Conform dispozițiilor noii legi, situația se schimbă sub anumite aspecte, noua procedură instituită de lege arătând în felul următor:
Cererea de înregistrare se depune la ghișeu, prin poștă sau prin intermediul mijloacelor electronice la Oficiul Registrului Comerțului în a cărui rază teritorială este situat sediul persoanei supuse înregistrării. Așadar, legea nouă nu aduce modificări în această privință.

Începând cu data de 26 noiembrie 2022 registratorul de registru preia de la directorul Oficiului Registrului Comerțului competența de a analiza și a dispune înregistrarea în Registrul Comerțului. Se păstrează caracterul executoriu al încheierii de înregistrare.

Registratorul, căruia Legea nr. 265/2022 îi stabilește un statut, este definit ca fiind „personalul de specialitate juridică din cadrul ONRC învestit să realizeze serviciul public al controlului de legalitate prealabil înregistrării în registrul comerțului.”.

Noua Lege prevede o serie de căi de atac ce au următoarele caracteristici:
Prealabil, menționăm că Legea nr. 265/2022 elimină complet procedura intervenției în procesul de verificare a cererilor de înregistrare, acesta fiind și unul dintre scopurile inițiatorilor, astfel cum reiese din expunerea de motive care se află la baza Legii.

Așadar, noua reglementare păstrează doar procedura de contestare ex post a încheierii registratorului.

1.    Plângerea, cale de atac cu o nouă conformație

Prin intermediul plângerii, orice persoană se poate asigura că înscrierea în Registrul Comerțului s-a făcut în urma unei examinări legale și temeinice din partea registratorului. Astfel, acesta este supus unui control venit din partea persoanelor interesate și, ulterior, unui control realizat de instanțele judecătorești.

Așadar, dacă registratorul respinge o cerere de înregistrare în mod nejustificat, prin plângere se poate remedia această problemă. La fel, dacă acesta admite o cerere de înregistrare care nu îndeplinește condițiile legale (spre exemplu, autorul cererii pretinde în mod fraudulos că este persoana îndreptățită să solicite o înregistrare și registratorul aprobă cererea fără a-l legitima pe solicitant).

Împotriva încheierii registratorului se poate formula plângere, de către autorul cererii de înregistrare (în continuare „Solicitantul”) sau de către orice altă persoană interesată, în termen de 10 zile calendaristice, mai scurt față de cel prevăzut de normele anterioare. Termenul curge, pentru Solicitant:

Plângerea se va depune în mod diferențiat, în funcție de calitatea Solicitantului, astfel:

Dacă totuși plângerea este depusă direct la instanță, la primul termen de judecată aceasta va pune în vedere Solicitantului ca până la următorul termen să facă dovada menționării în Registrul Comerțului a depunerii plângerii.

Din aceasta reiese și faptul că Legea nr. 265/2022 reglementează competența instanțelor tot în mod diferențiat, în funcție de calitatea Solicitantului.

Astfel, dacă acesta este o persoană fizică autorizată, o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, competența este a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al Solicitantului, iar dacă Solicitantul este o persoană juridică, soluționarea plângerii este de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul profesional al Solicitantului.

De menționat că plângerea nu este suspensivă de executare, ea fiind totodată soluționată cu citarea părții și a Oficiului Registrului Comerțului competent, o diferență notabilă față de legislația anterioară.

Hotărârea prin care se soluționează plângerea este executorie și, spre deosebire de vechiul cadru normativ, este supusă numai apelului, în termen de 15 zile de la comunicare.

2.    Procedura îndreptării erorilor materiale

O altă procedură reglementată de noua Lege a Registrului Comerțului vizează cazul în care încheierea registratorului conține erori materiale. Astfel, conform Legii, erorile materiale nu se vor îndrepta prin intermediul unei plângeri care să fie soluționată de instanță, ci prin intermediul unei încheieri a registratorului, dispusă în urma formulării unei solicitări de către persoana interesată.

Mai mult, Legea nr. 265/2022 reglementează și situația în care o persoană fizică sau juridică este prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mențiune înscrisă în Registrul Comerțului. Ea are la îndemână o cerere de radiere.

3.    Procedura cererii de radiere

În legătură cu această situație, Legea precizează că orice persoană fizică sau juridică prejudiciată are dreptul de a cere judecătoriei, în cazul profesioniștilor persoane fizice sau tribunalului în cazul persoanelor juridice, radierea înregistrării care generează prejudicii și, după caz, repunerea în situația anterioară.

Remarcăm faptul că noua lege nu face legătura dintre dreptul de a cere radierea unei înregistrări și soarta juridică a actului care stă la baza înregistrării. Va fi interesant de urmărit evoluția practicii în acest domeniu.

Această cerere se depune la Oficiul Registrului Comerțului în care este înregistrat profesionistul, făcându-se mențiune despre aceasta în  Registrul Comerțului. În termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, Oficiul Registrului Comerțului o înaintează judecătoriei sau tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul profesionistul, iar în cazul sucursalei înființate în alt județ, dacă persoana prejudiciată cere acest lucru, se poate îndrepta la instanța din județul în care își are sediul sucursala.

Instanța se va pronunța asupra cererii de radiere cu citarea Registrului Comerțului și a profesionistului, iar hotărârea pronunțată va fi supusă numai apelului. Termenul de apel începe să curgă de la pronunțare, pentru părțile prezente și de la comunicare, pentru părțile care lipsesc.

4.    Corelarea cu căile de atac prevăzute de Legea nr. 31/1990 a Societăților – apelul și opoziția

Cu titlu prealabil, menționăm că art. 60 din Legea Societăților, ce prevedea calea de atac a apelului împotriva încheierilor judecătorului delegat (directorului Oficiului Registrului Comerțului – n.n.) privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului, este abrogat de Legea nr. 265/2022, rămânând doar calea de atac a apelului în conformația prevăzută de noua lege.

Totuși, rămân în vigoare dispozițiile Legii Societăților ce reglementează opoziția, cale de atac pusă la dispoziția creditorilor sociali și oricăror alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv.

Astfel, conform dispozițiilor art. 61 și următoarele din Legea Societăților, creditorii sociali și orice alte persoane prejudiciate prin hotărârile asociaților privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opoziție prin care să solicite instanței judecătorești să oblige, după caz, societatea sau asociații la repararea prejudiciului cauzat.

Opoziția se face în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii asociaților sau a actului adițional modificator în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, dacă Legea Societăților nu prevede un alt termen. Ea se depune la Oficiul Registrului Comerțului care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menționa în Registru și o va înainta tribunalului în a cărui circumscripție își are societatea sediul principal.

Opoziția se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, fiind aplicabile dispozițiile art. 202 din Codul de procedură civilă. Hotărârea pronunțată asupra opoziției este supusă numai apelului.

Diferența fundamentală dintre opoziție și plângere este că opoziția nu privește încheierea registratorului, ci hotărârea asociaților/acționarilor sau actul adițional la actul constitutiv, care se publică în Monitorul Oficial.

Ca atare, repararea prejudiciului care este urmărită prin intermediul opoziției nu va cădea în sarcina Registrului Comerțului, ci în sarcina societății de la care provine hotărârea atacată sau asociaților acesteia, după caz.

La fel, rămân în vigoare dispozițiile art. 132 din Legea Societăților, care dau dreptul acționarilor care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței să atace în justiție hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv, cerând anularea acestora.

Calea de atac se poate exercita în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Cererea se va judeca în camera de consiliu. Hotărârea judecătorească pronunțată este supusă numai apelului, iar hotărârea definitivă de anulare va fi menționată în registrul comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. De la data publicării, hotărârea de anulare este opozabilă tuturor acționarilor.

După cum se poate observa, nici această cale de atac nu privește încheierea registratorului, ci privește hotărârea adunării generale, dar într-un final va avea efect asupra înregistrărilor din Registrul Comerțului, după anularea hotărârii putându-se cere radierea acesteia din Registru.

5.    Plângerea împotriva încheierii registratorului prin care se constată dizolvarea

Urmărind o altă serie de modificări, constatăm că Legea nr. 265/2022 completează dispozițiile Legii nr. 31/1990 a Societăților, introducând posibilitatea ca Oficiul Național al Registrului Comerțului să constate, la cerere sau din oficiu, prin registrator și fără a sesiza instanța de judecată, dizolvarea unor societăți, în anumite condiții.

Situațiile în care o astfel de constatare poate opera sunt următoarele:

Încheierea registratorului prin care s-a constatat întrunirea condițiilor pentru dizolvarea societății nu are caracter executoriu. Aceasta se menționează în Registrul Comerțului, se comunică societății dizolvate și, pe cale electronică, Agenției Naționale de Administrare Fiscală - administrația județeană a finanțelor publice/administrația finanțelor publice a sectorului și se publică în Buletinul electronic al Registrului Comerțului.

În legătură cu această încheiere, societatea care face obiectul constatării și ANAF pot face plângere în termen de 15 zile de la comunicare, iar orice altă persoană interesată va putea face plângere în termen de 15 zile de la data publicării încheierii în Buletinul electronic al Registrului Comerțului.

Plângerea se depune la Oficiul Registrului Comerțului și despre aceasta se va face mențiune în Registru. În termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii, Oficiul Registrului Comerțului o va înainta instanței competente.

Hotărârea pronunțată de instanță în soluționarea plângerii poate fi atacată numai cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelantul va depune o copie a apelului la Oficiul Registrului Comerțului, pentru menționare în Registrul Comerțului.

6.    Opoziția față de fuziuni și divizări

Se modifică și dispozițiile Legii nr. 31/1990 în legătură cu opoziția care este la îndemâna creditorilor în cazul fuziunilor și divizărilor.

Astfel, Legea prevede că, în vederea obținerii de garanții adecvate, orice creditor care deține o creanță certă, lichidă și anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, în una dintre modalitățile prevăzute la art. 242 din Lege, nescadentă la data publicării, a cărei satisfacere este pusă în pericol prin realizarea fuziunii/divizării, poate face opoziție.

În ceea ce privește această opoziție, noua reglementare precizează că termenul pentru opoziție, de 30 de zile, poate începe să curgă și de la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare în Buletinul electronic al Registrului Comerțului, dacă societatea a optat pentru publicitatea pe pagina proprie web.

7.    Norme tranzitorii

În conținutul său, Legea nr. 265/2022 prevede că procedurile începute înainte de intrarea în vigoare a Legii rămân supuse legii în vigoare la acea dată.

Totuși, dispozițiile Legii nr. 265/2022 se vor aplica imediat asupra procedurii de îndreptare a erorilor materiale în ceea ce privește rezoluțiile directorilor Oficiilor Registrului Comerțului dispuse în baza normelor vechi.

După o privire de ansamblu asupra noilor norme, putem afirma că noua Lege a Registrului Comerțului aduce o codificare binevenită a actualelor norme, modernizând totodată procesul de constituire a entităților supuse înregistrării în Registrul Comerțului prin introducerea de proceduri electronice și prin stabilirea unor atribuții clare în sarcina registratorilor.

De asemenea, reglementarea căilor de atac și a opozițiilor are scopul de a oferi un echilibru în mediul atât de dinamic al activității profesioniștilor și sperăm că, prin intermediul prezentului articol, am reușit să construim cu claritate noua imagine a acestor căi de atac.