Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere a fost adoptată. Ce principale noutăți au fost aduse din perspectiva semnăturii electronice?

Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere (nr. 214/2024), mult așteptată în special de către mediul de afaceri, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial și va intra în vigoare în 3 luni de la această dată, aducând mai multă claritate cu privire la efectele juridice ale diverselor categorii de semnături electronice, la tipul de semnătură electronică ce trebuie utilizată în scopul asigurării validității unui document, dar și la efectele din perspectiva condițiilor de probă, asigurând cadrul juridic de aplicare a Regulamentului e-IDAS.

Una din modificările cheie aduse de Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere este reprezentată de definirea, pentru prima dată la nivelul legislației naționale, a semnăturii electronice simple - concept nereglementat cu claritate prin vechea reglementare națională privind semnătura electronică din 2001 (Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică), ce ridica numeroase probleme practice de interpretare și aplicare, în special în raporturile B2B.

De asemenea, se reglementează expres efectele juridice ale semnăturii electronice simple, stabilindu-se că documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă va produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu semnătură olografă în oricare dintre următoarele cazuri:

- în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului;

- în cazul în care înscrisul este recunoscut de cel căruia îi este opus - Legea menționează că o astfel de recunoaștere va rezulta și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligațiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică - prin urmare, dacă o parte își execută obligațiile contractuale (ex. livrează/recepționează produse, plătește contravaloarea produselor livrate etc.), chiar această conduită va echivala cu o recunoaștere;

- atunci când părțile contractului sunt profesioniști și au agreat prealabil, în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată faptul că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe.

Mai mult, sunt reglementate efectele juridice ale semnăturii electronice avansate, stabilindu-se în mod expres că documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă în oricare dintre următoarele 3 scenarii:

- actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;

- documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligațiilor care s-au născut din documentul electronic;

- atunci când părțile contractului au agreat prealabil, în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe.

În ceea ce privește semnătura electronică calificată nu sunt modificări substanțiale, sens în care aceasta va produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă, iar documentul electronic semnat cu acest tip de semnătură este asimilat cu înscrisul sub semnătură privată, în condițiile Regulamentului e-IDAS.

În plus, se menționează în mod expres că actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleași efecte juridice ca același act juridic în format letric (cu semnătură olografă).

În contextul intrării în vigoare a Legii Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere, atât Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, cât și OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice se abrogă.