Pîslaru: România este ţara cu cel mai mare succes în ceea ce priveşte convergenţa cu UE

Potrivit acestuia, după intrarea în Uniune, România s-a "relaxat puţin" şi s-a bazat foarte mult pe un model de creştere alimentat de consum. Consumul a contribuit semnificativ la creşterea economică, dar acest model nu a fost lipsit de dezechilibre.

"Însă punctul esenţial este că acum ne aflăm într-un moment crucial de schimbare a modelului economic. Trecem de la consum la investiţii. Iar în prezent ne bazăm în principal pe investiţiile publice. Acest lucru se vede în faptul că, în sfârşit, finalizăm autostrăzile, finalizăm sistemul feroviar, modernizăm reţelele de apă şi canalizare şi aşa mai departe. Aceste lucruri se întâmplă chiar acum. Este dovada vie că ne ocupăm de infrastructura de bază", a afirmat Dragoş Pîslaru.

El a menţionat că pe viitor vom trece de la accentul pus pe investiţiile publice la un model bazat pe stimularea investiţiilor private.

"Ideea centrală este să trecem de la o realitate în care primeşti un euro şi cheltuieşti un euro, iar apoi 80% ajunge în sectorul public şi doar 20% în sectorul privat, la o realitate în care cel puţin o treime, dacă nu mai mult, este realizată de sectorul privat, folosind efectul de levier", a explicat Dragoş Pîslaru.

Potrivit ministrului, România este pe locul opt în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte plăţile efective prin politica de coeziune şi pe locul doi în funcţie de ritmul absorbţiei.

"Am cheltuit deja 9 miliarde de euro din fondurile de coeziune, ceea ce este remarcabil. Aşadar, şi politica de coeziune funcţionează bine. În perioada 2027-2034 avem această perspectivă foarte importantă pentru predictibilitate şi pentru viitor. Ideea centrală este că Guvernul, şi în special ministerul meu, devine tot mai mult o instituţie financiară orientată spre multiplicarea investiţiilor. Ne dorim ca IMM-urile să nu mai vină direct la minister, ci să meargă la intermediarii financiari, la bănci, la fonduri de investiţii. Prin această abordare estimăm că vom putea mobiliza între 60 şi 70 de miliarde de euro prin pieţele financiare şi prin proiecte strategice în perioada 2024-2030", a declarat Dragoş Pîslaru.