Explozia preţurilor la îngrăşăminte pune presiune asupra Comisiei Europene

În urma unei videoconferinţe cu aproximativ 40 de ţări, organizate joi, Italia a cerut un "coridor umanitar" care să permită trecerea îngrăşămintelor prin această strâmtoare strategică.

Preţul îngrăşămintelor cu azot, derivate din gaze naturale, a crescut cu aproximativ 20% în Europa în ultima lună şi se apropie de 500 de euro pe tonă.

"Vara trecută, le cumpăram cu 330 de euro pe tonă, iarna aceasta cu 380 de euro, iar de la criza din Iran, preţul a crescut şi mai mult. Situaţia este foarte dificilă", a declarat Amaury Poncelet, un cultivator de cereale din centrul Belgiei.

Între războiul din Iran şi planul european de a opri importurile de îngrăşăminte ruseşti, din cauza invaziei Ucrainei, există o "conjuncţie" de şocuri, explică Luc Vernet, de la grupul de reflecţie Farm Europe, apropiat de principalele sindicate agricole europene. Cultivatorii de cereale, mari consumatori de îngrăşăminte esenţiale pentru obţinerea unor randamente suficiente, "nu mai pot să-şi câştige existenţa de trei ani", susţine Luc Vernet, subliniind scăderea suprafeţelor cultivate cu cereale, numai în cazul Franţei fiind vorba de o diminuare cu aproximativ 300.000 de hectare după 2022, terenuri care sunt lăsate în pârloagă sau abandonate.

Comisia Europeană, care promite un plan de acţiune pentru îngrăşăminte în luna mai, este din nou asaltată de solicitări.

Urmând exemplul organizaţiilor agricole, Franţa şi-a relansat campania pentru suspendarea taxei pe carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrăşăminte, în vigoare de la 1 ianuarie, pentru a decarboniza sectorul şi a sprijini producătorii europeni.

În acest stadiu, această opţiune este complet exclusă de Comisia Europeană, care a reiterat recent această poziţie la o reuniune a miniştrilor Agriculturii.

Comisia "a luat deja măsuri pentru a ajuta fermierii", a reiterat un purtător de cuvânt al Executivului comunitar, printr-o suspendare temporară a tarifelor la îngrăşăminte, cu excepţia celor din Rusia şi Belarus, şi o ajustare a taxei pe carbon pentru a "atenua semnificativ impactul acesteia".

Punerea în discuţie a acestei taxe în cazul îngrăşămintelor ar crea o lacună într-un mecanism care se aplică altor sectoare poluante, cum ar fi oţelul, aluminiul, cimentul, electricitatea şi hidrogenul. Iar acest lucru i-ar dezavantaja pe producătorii europeni, care încearcă să îşi crească producţia, în timp ce UE importă în prezent 60% din îngrăşămintele pe care le consumă.

Şocul provocat de războiul din Orientul Mijlociu dovedeşte că "menţinerea" producţiei în cadrul UE este "are o importanţă strategică", a insistat recent lobby-ul producătorilor europeni de îngrăşăminte.

La rândul său, Comisia Europeană afirmă că "monitorizează constant evoluţia preţurilor" şi urmăreşte o strategie de diversificare a aprovizionării şi "de consolidare a capacităţii de producţie europene".

Planul aşteptat în luna mai va aborda "vulnerabilităţile structurale şi dezechilibrele pieţei", a subliniat purtătorul de cuvânt.

Între creşterea preţurilor la îngrăşăminte şi creşterea vertiginosă a costurilor motorinei pentru tractoare, Bruxelles-ul speră să evite un alt protest al fermierilor. Ultima demonstraţie de amploare a fermierilor din capitala europeană datează din decembrie, când 1000 de tractoare au blocat zona din jurul instituţiilor UE pentru a protesta faţă de acordul de liber schimb cu ţările Mercosur.