Propunerea legislativă de integrare a hidrogenului ‘verde’ în industrie şi transporturi a trecut de Senat

Propunerea legislativă ce se referă la integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor a fost adoptată, miercuri, de Senat, a transmis ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe pagina sa de socializare.

"Propunerea legislativă privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi al transporturilor, pe care am iniţiat-o alături de colega mea Oana Marciana Ozmen şi alţi colegi parlamentari, a fost adoptată astăzi de colegii senatori. Propunerea legislativă are drept obiect de reglementare integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor. Propunerea legislativă stabileşte obligaţii în sarcina furnizorilor de combustibili pentru a asigura combustibili din surse regenerabile şi procentele minime de hidrogen din surse regenerabile din combustibilul utilizat în România", a subliniat Popescu, pe Facebook.

De asemenea, documentul stabileşte obligaţii în sarcina consumatorilor industriali de hidrogen de a obţine hidrogen din surse regenerabile şi procente minime de hidrogen a fi utilizate în procesul industrial pe termen scurt şi mediu.

"Totodată, propunerea legislativă stabileşte proceduri de calcul a cotelor procentuale prevăzute în cadrul legii, sarcini suplimentare pentru ANRE în emiterea certificatelor de furnizare de hidrogen din surse regenerabile şi verificarea respectării obligaţiilor de utilizare a hidrogenului din surse regenerabile de către actorii vizaţi de prezentul act normativ. Am încredere că şi colegii de la Camera Deputaţilor vor adopta cu celeritate această lege importantă", a afirmat şeful de la Energie.

Potrivit studiului Deloitte "Hydrogen. Making it happen", publicat la începutul acestui an, Europa se profilează drept cel mai mare producător de hidrogen verde, cu o pondere de 30% din capacitatea mondială de producţie, datorită resurselor regenerabile vaste şi ieftine de care dispune. Toate acestea în cursa către decarbonizare care îşi propune să transforme până în anul 2030 sectoare cu amprentă mare de carbon, precum: industria grea şi prelucrătoare, aviaţia şi transporturile rutiere şi maritime.

Uniunea Europeană (UE) estimează că, până în 2030, fiecare miliard de euro investit în proiecte pe bază de hidrogen va produce 10.000 de noi locuri de muncă directe şi indirecte.

Dintre cele 600 de proiecte pe hidrogen anunţate sau operaţionale la nivel mondial, în 2022, cele mai mari 25 cumulează aproximativ 70% din capacitatea totală actuală, ceea ce indică o piaţă deja diversă, cu multe proiecte locale, de mică amploare, care pot acoperi cereri punctuale, şi câteva proiecte majore, cu valenţe regionale, concentrate în Europa, Orientul Mijlociu, SUA şi Australia, se arată în studiul de specialitate.