Teleman: Instituţiile din România şi-au făcut propriile infrastructuri fără a se îngriji de interoperabilitatea lor

 

"Pentru noi, în ultimii 15 - 20 de ani, dacă vorbim de informatizare, lucrurile au mers într-o direcţie de care nu suntem mulţumiţi. Cumva, ar trebui un reset. Cele patru convingeri pe care le-am identificat şi sunt 100% convins că mai pot fi găsite încă patru, opt sau 16, sunt foarte importante. Prima este legată de teritorialitate. În cuvinte mai simple, cum spun ardelenii: "Să ai lucrul tău". Asta a dus la insularizarea spaţiului digital românesc şi mă refer la una dintre caracteristicile care lipseşte, şi anume interoperabilitate. Nu avem un spaţiu digital interoperabil. De asemenea, această insularizare a dus şi la costuri foarte mari... Instituţiile din România, din nu ştiu ce motive, dar le putem bănui, şi-au făcut propriile infrastructuri, şi-au dezvoltat propriile aplicaţii, dar fără a se îngriji de interoperabilitatea lor. Am văzut că la nevoie au fost identificate şi implementate soluţii de interoperabilitate. Aici, mă refer strict la criza pandemică. Prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, n.r.) şi prin acest proiect de cloud guvernamental ne propunem să eliminăm această insularitate a spaţiului digital", a afirmat Teleman, în cadrul videoconferinţei "Digitalizarea României".

 

Acesta a adăugat că reactivitatea instituţiilor din România a dus la crearea unor aplicaţii implementate sub presiune, fără a fi testate înainte de a se adresa utilizatorilor.

 

"A doua convingere neproductivă este competitivitatea. Pe lângă faptul că instituţiile şi-au dorit propria infrastructură sau propria soluţie, şi-au dorit să fie şi cea mai bună din piaţă, asta generând costuri foarte mari pentru statul român. Avansul tehnologic face aceste infrastructuri perisabile în timp foarte scurt. A treia convingere neproductivă se referă la modul în care administraţia a reacţionat la nevoi, adică reactivitatea. Soluţiile au fost consecinţa unor presiuni, unor nevoi, atunci când a durut şi nu s-a mai putut, lucrul pe care în continuare îl vedem. Când era nevoie de o simplificare a interacţiunii oamenilor cu sistemul de sănătate a apărut acel sistem bazat cu carduri. Atunci când faci lucrurile sub presiune probabilitatea de a le face prost e foarte mare, pentru că nu ai timp să testezi, nu ai timp dă derulezi un proces de creare a unei arhitecturi, de testare a experienţei de utilizator în aşa fel încât produsul să aibă interacţiune. Ceea ce simţim acum este o galaxie de aplicaţii neprietenoase. În clasamentul DESI nu strălucim la criteriul cât de mult folosesc oamenii aplicaţiile, sistemele digitale pe care le pune la dispoziţie statul român, dar înainte de a ne uita la abilităţile digitale ale oamenilor ar trebui să ne uităm la cât de dedicate oamenilor sunt aceste aplicaţii", a explicat ministrul de resort.

 

Potrivit oficialului, opacitatea instituţională reprezintă o altă "boală grea" ce trebuie tratată şi, implicit, să înceteze.

 

"Ultima convingere neproductivă este opacitatea instituţională. O boală grea pe care o ducem mai departe, dar care trebuie să înceteze. Instituţiile vor să ştie ele ce fac, să nu ştie şi alte instituţii, să nu ştie cetăţenii şi pun cumva vălul peste datele pe care le deţin, peste felul în care îşi dezvoltă sistemele şi aplicaţiile. Acest lucru nu poate continua", a spus Ciprian Teleman.

 

Grupul de presă Bursa organizează, joi, o nouă ediţie a videoconferinţei "Digitalizarea României", în care va fi abordat inclusiv rolul pe care tehnologia 5G îl are în dezvoltarea economică.