ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

CCR discută sesizarea privind majorarea indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene

31 Ianuarie 2023   |   Agerpres

USR a mai sesizat Curtea Constituţională pe un subiect similar în iunie 2022, când, prin Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urma ca indemnizaţiile tuturor demnitarilor să fie majorate.

 
 
Curtea Constituţională a României (CCR) se pronunţă, la 31 ianuarie 2023, cu privire la sesizarea USR privind legea de majorare a indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene, conform https://www.ccr.ro/. Curtea trebuia să se pronunţe în acest caz la data 14 decembrie 2022, însă a amânat pronunţarea pentru 31 ianuarie 2023.

La 6 octombrie 2022, Uniunea Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi au sesizat CCR cu privire la Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.


USR a arătat că actul normativ cu care a sesizat Curtea nu indică sursa de finanţare, aşa cum prevede art. 138 alin. (5) din Constituţie: "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare".

USR a invocat şi încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la desfăşurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor, în condiţiile în care actul normativ a fost adoptat cu două zile înainte să expire termenul stabilit pentru depunerea amendamentelor.

În plus, în sesizare se arată că, faţă de mărirea de o pătrime din diferenţa care s-a acordat, începând cu luna august 2022, tuturor bugetarilor, Camera Deputaţilor (decizională) a introdus un amendament prin care, începând cu 1 noiembrie 2022, prin excepţie de la restul angajaţilor la stat, bugetarii din Anexa nr. IX, lit. C din Legea salarizării 153/2017 beneficiază de o nouă majorare separată. Astfel, personalului plătit din fonduri publice, prevăzut la anexa IX, care se referă la funcţiile de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţii publice locale, i se stabileşte cuantumul brut al indemnizaţiei prin înmulţirea coeficientului prevăzut de legea cadru nr. 153/2017 cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit pentru anul 2021.

Sesizarea mai arată că amendamentul separat pentru majorarea salariilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene a fost motivat prin faptul că salarizarea personalului din cadrul primăriilor se limitează la nivelul indemnizaţiei de viceprimar. Ca atare, ar fi necesară majorarea acestei indemnizaţii, pentru a putea majora şi salariile personalului din cadrul aparatelor de lucru al primăriilor, conform www.cdep.ro.

Potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, orice propunere legislativă trebuie însoţită, în expunerea de motive, de o secţiune privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe termen scurt şi lung. Or, prevederile cu privire la creşterile salariale ale demnitarilor locali aleşi nu conţin evaluarea impactului şi indicarea sursei de finanţare, care ar fi fost obligatorii, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Iniţiatorii sesizării mai motivează că, în data de 27 septembrie 2022, legea în discuţie a fost adoptată cu nerespectarea termenelor stabilite şi cu încălcarea dreptului deputaţilor care nu fac parte din comisiile de raport de a depune amendamente. A fost, astfel, încălcat principiul legalităţii cu încălcarea normelor constituţionale prevăzute la art. 76, alineat 3 din Constituţie: "La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.''. De asemenea, regulamentul Camerei Deputaţilor prevede, la art. 66, că deputaţii care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunţarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative, se mai arată în sesizarea USR.

USR a mai sesizat Curtea Constituţională pe un subiect similar în iunie 2022, când, prin Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urma ca indemnizaţiile tuturor demnitarilor să fie majorate. USR a invocat atunci, între altele, încălcarea principiului bicameralismului. Curtea s-a pronunţat la 21 septembrie, acceptând sesizarea USR, şi constatând că la nivelul Camerei decizionale au fost operate mai multe modificări faţă de forma adoptată de Camera de reflecţie, conform www.ccr.ro.

Jurisprudenţă CCR în privinţa altor sesizări de neconstituţionalitate similare
Cu privire la precizarea sursei de finanţare, în Decizia Curţii nr. 643 din 24 septembrie 2020, se arată că neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin. (5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare. Ca atare, cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat, iar adoptarea lor ar fi posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale.

Neîndeplinirea obligaţiei iniţiatorilor legii de a solicita Guvernului fişa financiară, conform art.138 alin. (5) din Constituţie conduce la concluzia că între Parlament şi Guvern nu a existat un dialog real cu prilejul adoptării legii supuse controlului, iar Parlamentul a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare întemeindu-se pe o sursă de finanţare lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, se mai arată în decizia citată, conform https://www.ccr.ro/.

Referitor la principiul legalităţii, Curtea a constatat, în Decizia nr. 261 din 5 mai 2022, că principiul legalităţii, prevăzut de dispoziţiile art.1 alin. (5) din Constituţie, impune ca atât exigenţele de ordin procedural, cât şi cele de ordin substanţial să fie respectate în cadrul legiferării. Regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituţiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calităţii legii, o lege care să slujească cetăţenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică, motivează Curtea Constituţională.

În Decizia nr. 408 din 21 septembrie 2022, Curtea a reiterat că, de-a lungul timpului, în jurisprudenţa sa, aceasta a stabilit două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură a afecta principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 774 / 5122
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
De vorbă cu Anne Marie Mateeas, Country Legal Head Novartis, profesionistul pentru care integritatea reprezintă valoarea fundamentală, despre profesia juridică, experiențele acumulate și provocările abordate | “În sfera carierei mele, dezvoltarea unor valori precum respectul profund pentru lege, promovarea transparenței și adoptarea unei abordări centrate pe identificarea și implementarea de soluții eficiente sunt aspecte esențiale care îmi ghidează fiecare decizie și acțiune. Chiar și momentele dificile sau deciziile care s-au dovedit a fi mai puțin potrivite au avut un impact valoros, învățându-mă lecții esențiale”
NNDKP obține poziții de top în clasamentele The Legal 500 EMEA 2024
CMS asistă PPC în achiziția unui parc eolian operațional de 84 MW în România. Mircea Moraru (Corporate M&A) a coordonat echipa, cu sprijinul lui Horea Popescu (Corporate M&A)
Vlad Peligrad s-a desprins din asocierea cu KPMG Legal, unde era partener și lansează o firmă proiectată să asigure întreg spectrul de servicii juridice | Vlad Peligrad, Managing Partner & Founder PeligradLaw: ”Suntem la început, în procesul de formare a echipei. Până la sfârșitul anului firma va avea 8-10 avocați”
LegiTeam: Experienced Lawyer Employment | Reff & Associates
Noi Avocați Colaboratori Seniori în cadrul PNSA. Andra Vieriu și Maria Dima fac un pas înainte în carieră
Stratulat Albulescu obține în prima instanță amendarea Primarului General al Municipiului București pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive. Partenerul Adriana Dobre a coordonat echipa care a obținut una dintre primele decizii judecătorești de acest fel: amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, la care se adaugă penalități de 500 lei ̸ zi de întârziere
Rundă amplă de promovări în mai multe arii de practică din cadrul biroului Kinstellar din București. Opt avocați au făcut un pas înainte în carieră | Victor Constantinescu (Managing Partner): ”Recunoaștem în mod oficial contribuțiile colegilor prin aceste promovări. Împărtășesc valorile pe care le avem, s-au dovedit a fi membri de valoare pentru echipa locală și așteptăm cu nerăbdare să îi vedem acumulând noi realizări”
Studiul CMS European M&A 2024 | Piața de fuziuni și achiziții s-a dovedit rezistentă în 2023, CMS acordând consultanță într-un număr record de tranzacții. Horea Popescu, coordonator al practicii Corporate M&A în CEE și Managing Partner al CMS România: “În ciuda unui context plin de provocări, CMS a oferit consultanță în 68 de tranzacții de fuziuni și achiziții în regiune, dintre care peste 50% au fost determinate de intrarea unor investitori strategici pe noi piețe, demonstrând soliditatea practicii noastre în întreaga regiune”
Stratulat Albulescu & Asociații estimează pentru anul 2024 un nivel de activitate, în practica de Real Estate, cel puțin egal cu cel de anul trecut, marcat însă de o anumită expectativă din partea dezvoltatorilor, prudența fiind cuvântul cheie auzit cel mai frecvent de la clienți. Vor exista însă și ferestre de oportunitate care în mod cert vor fi accesate de jucătorii cu un apetit crescut la risc | “Cel mai probabil vom asista, în cursul acestui an, la o deblocare a situației și la o creștere a numărului de tranzacții, chiar și timidă”, spun avocații
O soluție reper a ÎCCJ obținută de D&B David și Baias clarifică modalitatea de calcul a cifrei de afaceri la care se aplică amenzile Consiliului Concurenței
Creștere de doi digiți, anul trecut, pentru Milcev Burbea, firmă recunoscută de ghidurile juridice internaționale pentru practica de proprietate intelectuală | Despre mandatele provocatoare și numeroasele proiecte cu grad ridicat de complexitate, într-o discuție cu Gabriela Milcev (Managing Partner): ”Forța biroului nostru constă într-o abordare echilibrată, croită pe nevoile cazului, combinând, ca într-o rețetă care nu este niciodată aceeași, consultanța și litigiul, precum și persoanele și abordările potrivite pentru apărarea intereselor clientului. Adesea ne confruntăm cu necesitatea de a opera în alte jurisdicții, la nivel internațional”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...