Legea privind administrarea porturilor - sesizată din nou la CCR de preşedintele Iohannis

 

Actul normativ vizează aprobarea OUG 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei 21/1996.

 

În sesizare se arată că Parlamentul a transmis, pe 7 noiembrie, actul normativ preşedintelui, în vederea promulgării, în urma reexaminării ca urmare a Deciziei CCR nr. 18/2023.

 

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG 160/2020, act normativ care implementează la nivel naţional măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor.

 

"În urma parcurgerii procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 18/2023, în temeiul art. 77 alin. (2) coroborat cu art. 147 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul a adoptat legea cu o serie de modificări şi completări care excedează limitelor deciziei instanţei constituţionale şi care depăşesc şi limitele cererii de reexaminare formulate de preşedintele României, motiv pentru care considerăm că Legea privind aprobarea OUG 160/2020 supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie", se arată în sesizare.

 

Anul trecut, preşedintele Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii. Şeful statului menţionează că, în procedura de reexaminare, unica modificare operată de Parlament în cuprinsul legii de aprobare a constat în reducerea duratei experienţei profesionale necesare pentru a fi selectat ca membru al organelor de conducere ale administraţiilor portuare, de la minimum 5 ani la minimum un an de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice care desfăşoară activităţi specifice sectorului transport, logistic şi administrarea infrastructurii.

 

În ianuarie 2023, şeful statului a formulat o sesizare de neconstituţionalitate, care a fost admisă în februarie de CCR.

 

Klaus Iohannis subliniază că, deşi Parlamentul trebuia să îşi limiteze intervenţia la cadrul trasat de cererea de reexaminare, acesta a efectuat modificări şi completări care excedează acestor limite, adoptând legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie şi a altor norme constituţionale.

 

Şeful statului critică în sesizare prevederile care reglementează criteriile de selecţie pentru membrii organelor de conducere ale administraţiilor în care infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale. Preşedintele arată că Parlamentul a modificat domeniul de activitate al entităţilor în cadrul cărora persoanele din organele de conducere ale administraţiilor portuare trebuie să dovedească o experienţă de minimum 5 ani, reglementând generic "experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice cu capital de stat sau privat" şi permiţând, practic, oricărei persoane care îndeplineşte această condiţie, indiferent de domeniul în care şi-a desfăşurat activitatea anterior, să ocupe o funcţie în organele administraţiilor portuare ale statului.

 

"O astfel de modificare reprezintă o soluţie complet nouă, care nu doar că depăşeşte limitele reexaminării, ci, prin gradul ridicat de generalitate, diluează orice standard de experienţă profesională necesară într-un domeniu relevant pentru conducerea administraţiilor portuare ale statului român", explică el.

 

Iohannis subliniază că o astfel de intervenţie echivalează cu o ignorare a limitelor solicitării preşedintelui României, prin lărgirea sferei de activitate a entităţilor în care potenţialele persoane din conducerea administraţiilor portuare ar putea proba experienţa.

 

Preşedintele arată că standardele profesionale privind ocuparea funcţiilor din cadrul organelor de conducere ale administraţiilor portuare au fost succesiv diminuate, până la diluare.

 

"Pentru aceste considerente, acţionând în acest mod, Parlamentul a depăşit limitele cererii de reexaminare şi deciziei Curţii Constituţionale, cu încălcarea art. 77 alin. (2), art. 147 alin. (2) şi alin. (4) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la principiul colaborării loiale", adaugă el.

 

Şeful statului menţionează că legea instituie o obligaţie în sarcina Ministerului Transporturilor de a demara procedura de selecţie pentru toţi membrii organelor de conducere de la toate administraţiile portuare în care infrastructura portuară aparţine statului. Cu toate acestea, stabileşte şi că membrii organelor de conducere ai administraţiilor portuare "selectaţi pe legislaţia actuală îşi vor exercita mandatul conform legislaţiei actuale, în cadrul administraţiilor unde nu au fost demarate proceduri".

 

Klaus Iohannis apreciază că norma este una neclară prin folosirea sintagmei "legislaţiei actuale".

 

"Într-o astfel de situaţie ambiguă de reglementare, în ipoteza intrării în vigoare a legii criticate, moment în care 'legislaţia actuală' va fi chiar legea nouă, în realitate, normele îşi pierd caracterul tranzitoriu. În consecinţă, nu vor exista norme tranzitorii pentru situaţia membrilor aflaţi în prezent în organele de conducere ale administraţiilor portuare, efect contrar celui, aparent, urmărit de legiuitor şi solicitat de preşedinte în cererea de reexaminare. O astfel de situaţie incertă este de natură să pună în discuţie securitatea raporturilor juridice şi însăşi funcţionarea administraţiilor portuare, cu implicaţii majore pentru statul român, inclusiv din perspectiva securităţii naţionale", menţionează Iohannis.

 

Preşedintele apreciază că, prin modalitatea de legiferare, intervenţiile realizate de Parlament cu depăşirea limitelor reexaminării formulate şeful statului şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, Legislativul şi-a încălcat obligaţiile constituţionale, legiferând cu încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16, art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

 

În acest context, el solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională.