Mai multe ONG-uri şi grupuri civice solicită preşedintelui Iohannis punerea în aplicare a rezultatelor referendumului

Mai multe organizaţii neguvernamentale şi grupuri civice i-au trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare deschisă, în care solicită punerea în practică a rezultatelor referendumului privind Justiţia şi măsuri de lărgire a accesului la vot pentru românii din diaspora.

"Referendumul a avut loc pe data de 26 mai 2019, iar rezultatul a arătat că populaţia este covârşitor favorabilă independenţei Justiţiei. Votanţii sunt de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. Ei sunt de acord să fie interzisă Guvernului adoptarea de ordonanţe de urgenţă în ceea ce priveşte infracţiunile, pedepsele şi organizarea judiciară. Implicit românii au fost de acord şi cu extinderea posibilităţii atacării acestor ordonanţe direct la Curtea Constituţională. (...) Prin urmare, noi considerăm că pe 26 mai 2019 poporul a exprimat foarte clar ce doreşte în privinţa Justiţiei şi a statului de drept. S-au exprimat în acest sens atât susţinătorii partidelor de opoziţie, cât şi votanţii partidelor care au dat majoritatea parlamentară actuală. (...) Dorim să evităm ca acest referendum consultativ să aibă soarta altui referendum care nu a fost niciodată pus în aplicare, deşi populaţia s-a exprimat covârşitor în favoarea lui", se arată în scrisoarea trimisă preşedintelui.

Organizaţiile neguvernamentale şi grupurile civice semnatare solicită: punerea în practică a rezultatelor referendumului din 26 mai; măsuri de lărgire a accesului la vot pentru românii de pretutindeni şi sancţionarea responsabililor pentru blocarea accesului la vot a românilor din diaspora; măsuri de protejare şi întărire a libertăţilor de exprimare şi de asociere şi sancţionarea responsabililor morali pentru îngrădirea acestor libertăţi în ultimii doi ani şi jumătate.

În privinţa punerii în practică a rezultatelor referendumului din 26 mai, organizaţiile neguvernamentale solicită următoarele:

* În 6 mai 2019, a expirat mandatul lui Victor Ciorbea în funcţia de Avocat al Poporului. Pentru numirea în funcţia vacantă a unui nou Avocat al Poporului, este esenţial să fie numită o persoană care oferă garanţiile morale şi profesionale de a proteja statul de drept împotriva unor abuzuri ale Guvernului prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă pe tema justiţiei sau, cum s-a întâmplat recent, de îngrădire a dreptului constituţional la vot.

* Retragerea din funcţii a tuturor celor care deţin poziţii de demnitate publică, aleasă sau numită, care s-au folosit de prerogativele atribuite pentru a conduce asaltul asupra Justiţiei. Ne referim aici în special la revocarea din funcţiile de conducere a comisiilor juridice a parlamentarilor Eugen Nicolicea şi Florin Iordache. Cerem ca aceştia să nu mai aibă responsabilitatea de a conduce procesul legislativ în domeniul juridic, dat fiind rolul lor în încercările de decapitare a Justiţiei din ultimii doi ani. Avem în vedere şi pe consilierul Darius Vâlcov, precum şi pe toţi cei care se află în situaţii de condamnare în prima instanţă şi deţin actualmente funcţii publice sau de demnitate publică.

* Eliminarea de urgenţă, în cursul sesiunii parlamentare actuale, a tuturor prevederilor nocive din legile Justiţiei aşa cum au fost ele determinate de Comisia de la Veneţia, precum şi implementarea acelor recomandări de îmbunătăţire a legislaţiei în domeniu. Aceasta trebuie făcută prin procedură parlamentară rapidă (nu prin OUG-uri) pentru a se păstra spiritul referendumului.

* Depunerea în interval de 30 de zile a unei iniţiative de modificare a Constituţiei de cel puţin o pătrime dintre parlamentari privind introducerea prevederilor legate de referendum. ''Invocăm în acest sens Constituţia Belgiei unde e prevăzut clar că amnistia/graţierea nu se poate face pentru infracţiuni de serviciu/corupţie săvârşite de politicieni/demnitari'', arată sursa citată. Aceeaşi iniţiativă trebuie să prevadă exceptarea de la reglementarea prin OUG pe domeniul Justiţiei (cu posibilitatea stipulării totuşi a unor cazuri excepţionale, precum în cazul declarării stării de urgenţă sau a celei de război), precum şi posibilitatea de atacare a OUG-urilor de către preşedinte, Înalta Curte de de Casaţie şi Justiţie şi Parlament.

* Desfiinţarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor printr-o lege specială promovată în regim de urgenţă, care să intre în vigoare de îndată.

* Renunţarea la actualele modificări pe Codul penal şi Codul de procedură penală printr-un act explicit al Parlamentului.

În legătură cu situaţia produsă în secţiile de vot din diaspora, organizaţiile şi grupurile civice solicită demiterea din funcţie a ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, a preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Florin Mituleţu - Buică, dar şi iniţierea unor proceduri de anchetă (judiciare şi parlamentare) pentru a determina dacă s-au comis infracţiuni în legătură cu organizarea votului în străinătate.

De asemenea, se cere modificarea legislaţiei astfel încât la alegerile prezidenţiale din 2019 toţi cetăţenii români cu drept de vot să aibă posibilitatea să îşi exercite în mod demn dreptul la vot, indiferent dacă se află în diaspora sau pe teritoriul României, atât prin suplimentarea numărului de secţii, cât şi prin extinderea perioadei de votare pentru diaspora pe un termen rezonabil şi prin vot prin corespondenţă.

Pe de altă parte, ONG-urile cer partidelor: urgentarea procedurii de dezbateri parlamentare pentru iniţiativa de modificare a Constituţiei "Fără Penali în funcţii publice"; modificări legislative care să asigure un Consiliu Naţional al Audiovizualului eficient şi neînregimentat politic; modificări legislative la Legea 550/2004 (Legea Jandarmeriei) şi la Legea 60/1991 (privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice) care să permită o exercitare deplină şi în siguranţă a dreptului la întruniri şi la libera expresie, precum şi tragerea la răspundere a celor care caută să limiteze abuziv aceste drepturi; asigurarea suportului instituţional legal (declasificarea documentelor de la MAI) şi garantarea independenţei anchetelor privind vinovaţii pentru abuzurile comise împotriva cetăţenilor cu ocazia protestului din 10 august 2018, precum şi a altor proteste civice din ultimii doi ani şi jumătate.

Semnatarii scrisorii au organizat miercuri o conferinţă de presă pentru a prezenta propunerile de punere în aplicare a referendumului.

"26 mai, momentul în care românii au votat la alegerile europarlamentare şi au votat şi pentru referendum, este un moment istoric şi nu vrem ca energia extraordinară a acestui vot să se piardă. (...) Scrisoarea deschisă este despre cum este imperios necesar să operaţionalizăm rezultatele, de fapt votul de la referendum", a declarat Diana Voicu, de la Iniţiativa România.

La rândul său, Raluca Paraschiv de la #Rezistenţa a precizat că este necesară demiterea ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, pentru modul în care a gestionat alegerile în diaspora.

"Este foarte important, de asemenea, să fie iniţiată modificarea legislaţiei, astfel încât la alegerile din toamna anului 2019, toţi cetăţenii români cu drept de vot să aibă posibilitatea să-şi exercite, în mod demn, acest drept. Trebuie luate în calcul toate soluţiile posibile pentru ca cetăţenii români, indiferent dacă se află în diaspora sau pe teritoriul României, să poată să-şi exercite acest drept - fie că vorbim de suplimentarea numărului de secţii, fie că vorbim de extinderea perioadei de votare, fie că vorbim de votul prin corespondenţă, fie că vorbim de nişte soluţii care să combine aspecte din toate aceste trei. Trebuie rezolvată această situaţie", a arătat Raluca Paraschiv.

Scrisoarea este semnată, printre alţii, de Asociaţia Platforma România 100, Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie - VeDem Just, Centrul Român de Politici Europene, Centrul pentru Inovare Publică, Corupţia Ucide, Freedom House Romania, Iniţiativa România, #Rezistenţa.