Asociaţii ale magistraţilor acuză Comisia Europeană de ‘ipocrizie şi iresponsabilitate’ în legătură cu reforma pensiilor speciale

Patru asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor au transmis o scrisoare deschisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi comisarului pentru Justiţie, Didier Reynders, în care le solicită să intervină pentru suspendarea imediată a reformei pensiilor speciale, acuzând Comisia Europeană de "ipocrizie şi iresponsabilitate" pentru că a negociat cu Guvernul şi nu cu sistemul judiciar din România.

Scrisoarea semnată de Dana Gârbovan - Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Andreea Ciucă - Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Florica Roman - Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Elena Iordache - Asociaţia Procurorilor din România (APR) vine în contextul în care reforma pensiilor speciale a fost avizată de Comisia Europeană.

"Îndemnăm Comisia Europeană să ceară Guvernului României suspendarea imediată a aşa-zisei reforme a pensiilor de serviciu ale magistraţilor, reformă complet netransparentă şi iresponsabilă şi, potrivit surselor guvernamentale, avizată de Comisia Europeană. Această aşa-numită 'reformă' subminează total independenţa şi funcţionalitatea sistemului judiciar. Sute de judecători au plecat deja în ultimele 12 luni, iar peste 1.100 de posturi judiciare sunt în prezent neocupate. Întregul sistem este pe punctul de a se prăbuşi din cauza volumului de muncă copleşitor şi a numărului insuficient de judecători, agravate de ameninţările continue la adresa statutului nostru ca urmare a 'reformelor' aprobate de Comisia Europeană. Acest lucru trebuie oprit imediat!", se arată în scrisoarea postată pe site-ul UNJR.

Magistraţii români susţin că, pe 29 mai, a fost propusă de coaliţia de guvernare o listă de amendamente "care modifică în mod fundamental, inacceptabil, intempestiv şi complet netransparent" proiectul de lege de modificare a pensiilor de serviciu ale magistraţilor, aflat în dezbatere parlamentară finală la Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege a fost supus spre adoptare Parlamentului la începutul anului 2023, într-o formă care fusese avizată pozitiv cu observaţii de către Consiliul Superior al Magistraturii şi aprobată de Senat la 29 martie 2023.

"După ce a trecut de prima Cameră, proiectul de lege a fost trimis spre adoptare Camerei Deputaţilor, iar în cursul lunii aprilie nu par să fi fost iniţiate discuţii cu privire la vreo modificare. Totuşi, la sfârşitul lunii aprilie, au apărut public o serie de amendamente ale coaliţiei de guvernare, modificând complet proiectul iniţial, atât în ceea ce priveşte cuantumul, cât şi condiţiile de pensionare. Aceste amendamente, au declarat reprezentanţii guvernamentali, au fost negociate cu Comisia Europeană. Dacă afirmaţiile sunt adevărate, o astfel de metodă netransparentă şi neloială de 'negociere' între Guvern şi Comisia Europeană cu privire la statutul magistraţilor români este inacceptabilă, demonstrând ipocrizia şi iresponsabilitatea Comisiei în relaţiile sale cu sistemul judiciar din România", mai transmis magistraţii români.

Ei susţin că legea pensiilor de serviciu ale magistraţilor este parte integrantă a statutului acestora şi este reglementată cu precizie de legile justiţiei.

"Este inacceptabil şi scandalos faptul că acum Comisia Europeană nu numai că aprobă, ci participă activ la negocierile ascunse cu partidele politice cu privire la statutul magistraţilor. Cerem Comisiei Europene să-şi asume întreaga responsabilitate pentru situaţia dezastruoasă în care se află în prezent sistemul judiciar, care se confruntă cu o criză gravă a resurselor umane, şi să oprească imediat această aşa-numită 'reformă'. Orice modificare substanţială a statutului magistraţilor ar trebui făcută în condiţii de stabilitate în sistem, mai ales când vine vorba de resursele umane, stabilitatea şi atractivitatea unei cariere judiciare", spun magistraţii români.

Asociaţiile magistraţilor explică faptul că sunt deja 1.129 de posturi de judecător vacante, iar instanţele funcţionează cu un deficit sever de personal, volumul suplimentar de muncă fiind preluat de judecătorii în activitate. Situaţia este la fel de gravă şi în parchete, unde deficitul de procurori este de 861.

În opinia lor, acţiunea Comisiei Europene pune sistemul într-o situaţie în care va trebui să funcţioneze în următorii ani cu un corp decimat de magistraţi epuizaţi şi descurajaţi, fără nicio speranţă ca generaţiile mai tinere de profesionişti în drept să fie tentate să se alăture sistemului.

"În concluzie, solicităm ferm Comisiei Europene să îndemne Guvernul României să suspende orice măsuri legislative legate de pensiile de serviciu. Aceste aspecte ar trebui reconsiderate în condiţii de normalitate şi stabilitate în ceea ce priveşte resursele umane, cu consultarea loială a autorităţii judiciare de către Guvern şi Parlament în cadrul acestor proceduri. Solicităm Comisiei Europene să recunoască faptul că negocierea statutului nostru cu partidele politice româneşti fără a consulta în mod corespunzător instanţele, parchetele şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor semnifică o nesocotire inacceptabilă a independenţei justiţiei din România. Independenţa noastră nu trebuie folosită ca monedă de schimb în negocierile cu Guvernul României", se încheie scrisoarea trimisă Comisiei Europene de cele patru asociaţii ale magistraţilor.