CSAT a aprobat Planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare 2020-2024 şi Carta Albă a Apărări

 

Potrivit sursei citate, o prioritate strategică a Planului de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislaţiei care vizează organizarea şi funcţionarea principalelor instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în ceea ce priveşte securitatea naţională, inclusiv Legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şi continuând cu domenii dinamice şi cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea şi apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea şi modernizarea instituţiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin şi, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetăţenilor, a explicat Administraţia Prezidenţială.

 

O altă prioritate constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acţiune şi a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituţiile publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislaţia în vigoare şi Hotărârile CSAT.

 

Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 - 2024 a inclus şi consultarea instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi directe sau adiacente în domeniul securităţii naţionale a României şi a fost coordonat de către Departamentul Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială.

 

Conform comunicatului Administraţiei Prezidenţiale, Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepţie de organizare, încadrare, dotare şi instruire a Armatei României, care să prevadă ca obiectiv fundamental crearea condiţiilor de îndeplinire a misiunilor constituţionale.

 

"Aceasta are ca scop determinarea structurii şi a direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor până în anul 2040", se precizează în comunicat.

 

Documentul prevede trei etape, cu obiective măsurabile, pentru a asigura continuitatea şi coerenţa procesului, dar şi adaptarea la evoluţiile viitoare: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii şi reorganizarea Armatei României pentru acţiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040. La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum şi validitatea şi viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare.

 

"Analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală şi interinstituţională, într-o perioadă în care provocările la adresa securităţii şi apărării au căpătat noi valenţe, iar procesele de planificare strategică iniţiate acum vor influenţa securitatea şi apărarea regională în următoarele decenii - consolidarea capabilităţilor militare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre, desfăşurarea procesului de reflecţie strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii şi adaptarea posturii Alianţei, iniţierea procesului de relocare a unor forţe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID-19", se arată în comunicatul citat.

 

Potrivit acestuia, pentru realizarea noii structuri de forţe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forţe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilităţi specifice secolului XXI, indică Administraţia Prezidenţială.

 

Carta Albă a Apărării este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor şi apărarea teritoriului, a valorilor şi a intereselor naţionale, subliniază sursa citată.

 

Totodată, Carta Albă a Apărării fundamentează Strategia militară şi Directiva de planificare a apărării şi este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare şi descurajare, în baza a cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie; rezilienţa.

 

În finalul şedinţei, care a avut loc în sistem videoconferinţă, membrii CSAT au analizat şi aprobat evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale prognozate pentru anul 2021.