De vorbă cu Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății de Drept a Universității din București, despre examenul de admitere din această vară, lansarea unor noi programe de licență și necesitatea regândirii finanțării învățământului juridic | Vom alege pe cine pregătim în baza unor criterii meritocratice a căror aplicare ne-o asumăm. Fondurile publice pentru finanțarea învățământului juridic sunt atât insuficiente în cuantum, cât și alocate greșit, iar acest aspect trebuie remediat de urgență

Tinerii care urmăresc o carieră în domeniul juridic se pregătesc pentru admiterea la una dintre puținele instituții de învățământ superior din țară care continuă să mențină examenul în selectarea candidaților care vor urma programul de licență. ^BizLawyer a stat de vorbă cu Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, decanul Facultății de Drept a Universității din București. În timpul discuției purtate, profesorul a punctat foarte clar că forma aceasta de admitere aduce nenumărate avantaje, iar păstrarea examenului reprezintă o opțiune strategică a instituției de învățământ. În plus, a menționat care sunt criteriile care ar trebui să determine un absolvent de liceu să se îndrepte către Drept și ce oportunități de carieră se deschid la finalizarea unui asemenea profil, mai ales că facultatea pregătește noi programe de studiu menite să răspundă concurenței venite de la instituțiile de învățământ din străinătate.

În 2023, facultatea vine în fața candidaților cu o ofertă educațională similară celei din anii precedenți. Astfel, pentru programul de licență cu frecvență sunt scoase la concurs 297 de locuri finanțate de la bugetul de stat și 294 de locuri cu taxă, patru locuri pentru românii de pretutindeni și cinci locuri pentru cetățeni străini din afara Uniunii Europene.

Pentru programul de învățământ la distanță sunt scoase la concurs 400 de locuri cu taxă.

Taxa de înscriere la concursul de admitere este de 480 de lei. Pentru locurile cu plată, taxa de studii, pentru anul universitar 2023 – 2024, este de 6.000 de lei.

---

Descoperă oportunitățile de recrutare de pe LegiTeam! GRATUIT.

---

Studii și în limba franceză

În paralel, candidații la Facultatea de Drept pot opta și pentru admiterea la Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene.

În opinia lui Răzvan Dincă, la aproape 30 de ani de la înființare, Colegiul este cea mai reușită cooperare internațională academică nu numai pentru România, ci chiar și pentru Franța.

Astfel, cu sprijinul a 16 universități franceze și al Universității din Luxemburg, circa 300 de studenți urmează în paralel cursurile Facultății de Drept a Universității din București și a Universității Paris I Pantheon Sorbona în cadrul căreia circa 40 de profesori francezi, selectați pe criteriul celei mai bune realizări în domeniul specialității sale, se adresează, în cursuri modulare, studenților facultății din București, în limba franceză și după metodologia franceză.

Absolvirea acestor cursuri permite studenților înmatriculați la Colegiu să obțină o diplomă de licență și una de master a Universității Paris I Pantheon Sorbona pe lângă diploma de licență în drept a Universității din București.

Studenții admiși în anul I al programului de licență al Facultății de Drept a Universității din București care au competențe lingvistice medii de limbă franceză se pot înscrie la Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene.

În noul plan de învățământ al programelor de licență ale Facultății, studenții înscriși la colegiu vor putea valida disciplinele de la colegiu urmate în cadrul licenței franceze ca discipline opționale în cadrul licenței române, ceea ce îi va scuti de nevoia de a alege alte discipline opționale din cadrul Facultății de Drept (pe care totuși le vor putea urma ca discipline facultative, dacă vor dori).

„În consecință, fără a multiplica proporțional eforturile de a urma două programe complet separate, studenții vor putea urma un program integrat, care combină metodologia juridică română cu cea franceză în scopul obținerii recunoașterii competențelor lor prin diplomele cele mai prestigioase ale universităților din cele două sisteme europene de drept și de educație, cu perspectiva construirii pe baza lor a unei cariere juridice de succes în orice țară europeană. De altfel absolvenți din decursul timpului cu care colegiul se mândrește ocupă astăzi poziții prestigioase la vârful administrației românești, franceze sau europene, în cabinete internaționale de avocatură, în magistratură, în notariat, în educație și cercetare”, precizează interlocutorul ^BizLawyer.

De asemenea, trebuie menționat că Facultatea de Drept a Universității din București are și locuri rezervate atât românilor de pretutindeni cât și cetățenilor neeuropeni.

„La admitere pot concura cu cetățenii români orice alți cetățeni ai statelor membre UE ceea ce permite uneori descendenților românilor care au emigrat în asemenea state să își urmeze cursurile la București în facultatea noastră. Pentru locurile rezervate românilor de pretutindeni concurența candidaților din Republica Moldova, Bucovina, din Balcani sau provenind dintre descendenții emigranților români este foarte mare. În fine, locurile rezervate cetățenilor neeuropeni sunt de regulă ocupate de cetățeni ai unor state asiatice sau, mai rar în ultimul timp, africane, care folosesc România (după anul pregătiror în limba română) ca bază de lansare pentru o carieră europeană sau internațională”, arată Răzvan Dincă.

---

---

Competiția pentru un loc la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București se menține în fiecare an la o cotă foarte ridicată. Faptul că admiterea este bazată pe examen nu îi descurajează pe tinerii care vor să urmeze o carieră juridică. Putem spune că îi motivează, îi face mai ambițioși și îi obligă să ia foarte în serios această etapă în care trec de la viața de licean la cea de student.

Examenul de admitere este programat pentru 20 iulie, începând cu orele 7.00. Înscrierile se fac, online sau fizic, până pe 16 iulie ora 12.00.

„Dosarul de înscriere se depune la secretariat sau, metoda preferată de cei mai mulți candidați, se încarcă electronic pe platforma destinată acestui proces. Pe 20 iulie are loc concursul care se va desfășura la Palatul Facultății de Drept și, dacă va fi nevoie, în funcție de numărul candidaților, în alte spații cu destinație universitară din București. Vor fi 50 de întrebări de limba română, 30 de întrebări de economie și 20 de întrebări de gândire critică, care trebuie rezolvate pe durata a patru ore. Toate informațiile relevante pot fi găsite pe site-ul facultății la https://drept.unibuc.ro/Admitere-2023-s1265-ro.htm. Am revenit la susținerea examenului de admitere în principal în spațiul Facultății de Drept, spațiu care face obiectul unui amplu proces de reabilitare în curs, dar care va asigura posibilitatea susținerii examenului în condiții satisfăcătoare. Probele de concurs sunt aceleași,  iar tipul de subiecte va combina structuri clasice, frecvente și la examenele din anii anteriori, cu abordări noi ale tematicii concursului, apte să verifice și adaptabilitatea candidatului în utilizarea cunoștințelor sale din domeniul de examinare. Subiectele sunt realizate de cadre universitare reputate ale țării, specialiști de vârf în domeniul de specializare ale subiectelor. Pentru rațiuni de protecție de confidențialității și imparțialității, nu comunicăm public numele domniilor lor”, ne-a explicat decanul Facultății de Drept.

Concurența se anunță una serioasă, având în vedere că la simularea admiterii, pe care facultatea a organizat-o în urmă cu câteva săptămâni, s-au prezentat 1.250 de candidați, un număr mai mare decât cel al celor veniți la admiterea din 2020.

Cu această ocazie, concurenții au avut posibilitatea să-și testeze cunoștințele și să vadă care este atmosfera de examen. „Faptul că mai puțin de jumătate dintre aceștia au luat notă de promovare și că nota cea mai mare nu a depășit 8 demonstrează că aceia care s-au prezentat la simulare, în luna mai, trebuie să intensifice eforturile de pregătire pentru a se afla la un nivel mult mai bun cu ocazia examenului de admitere din iulie”, atrage atenția Prof. univ. dr. Răzvan Dincă.

Decanul mărturisește faptul că se bucură că facultatea pe care o conduce este percepută ca fiind la modă și că oferă perspectiva unor cariere îndestulate din punct de vedere financiar. „Dar cred că pe lângă asemenea elemente ar trebui ca în opțiunea carieră să cântărească și alți factori, mai ales cei legați de substanța acestei cariere. Dreptul este un domeniu al culturii și civilizației absolut pasionant, care presupune o înțelegere de tip normativ a mecanismelor sociale. Candidatul la drept trebuie să se întrebe dacă are înclinațiile necesare pentru a fi bun profesionist într-un asemenea domeniu. Dacă are în sine germenii capacității analitice și conștiinței morale de care are nevoie un judecător pentru a rezolva conflictele. Dacă va dori să stăpânească arta argumentării și bogata profunzime tehnică a diverselor domenii ale vieții economice și sociale spre a fi un bun avocat. Dacă lucrul cu oamenii în decizii importante pentru viața lor, dar încărcate de tehnicalități juridice la care este chemat notarul public l-ar putea pasiona. Dacă are vocația acțiunii eficiente pentru protecția interesului public în nenumărate sfere ale vieții sociale, cum i-ar trebui funcționarului public de carieră etc. Dreptul e o meserie frumoasă pentru că include multe profesii care, fiecare dintre ele, folosește juridicul, dar solicită calități specifice. Așa că, la alegerea carierei, tânărul ar trebui să se întrebe dacă are în el chemarea pentru complexitatea juridicului și pentru unul sau altul dintre seturile de calități specifice pe care fiecare dintre profesiile juridice le presupune”, nuanțează Răzvan Dincă.

Se impune o regândire a finanțărilor de la stat

În plus, decanul Facultății de Drept este de părere că este imperios necesară o regândire a finanțării învățământului juridic.

„În rândul alocațiilor bugetare pentru învățământul superior, programele de drept se „bucură” de cea mai redusă finanțare publică per student dintre domeniile de specializare. Finanțarea aceasta se distribuie la un număr enorm de programe fără nicio legătură cu performanța efectivă. Sunt circa 60 de facultăți de drept în România dintre care spre jumătate publice, care toate împart între ele fondurile de bugetul de stat, în timp ce la Institututul Național al Magistraturii reușesc candidați provenind numai de la vreo zece și, confirmat multianual, vreo 85% dintre ei provin numai dintre absolvenții facultăților de drept din Hexagon. Procentajul absolvenților facultății nostre din totalul candidaților admiși tinde constant în ultimii ani către 50% din total, atică producem tot atâția magistrați cât tot restul facultăților de drept din țară și totuși ponderea alocațiilor bugetare primite pentru a ne desfășura activitatea didactică nu a crescut aproape deloc din 2020 încoace. Pe scurt, fondurile publice pentru finanțarea învățământului juridic sunt atât insuficiente în cuantum cât și alocate greșit și acest aspect trebuie remediat de urgență. Din cauza insuficienței fondurilor publice, facultățile de drept serioase sunt obligate să crească cuantumul taxelor și numărul studenților plătitori de taxă, cu creșterea corespunzătoare a efectivelor formațiilor de studiu și, în consecință, cu diminuarea  calității medii a procesului de învățământ administrat în asemenea formații. Cu grupe și serii mai mari alcătuite din studenți în medie mai slab pregăți, scade calitatea cursurilor și seminarelor pentru că se reduce posibilitatea individualizării demersului pedagogic și efectul de emulație al elitei. Alfel spus, prin modul în care organizează finanțarea publică în învățământul superior juridic, statul descurajează calitatea și erodează sistematic performanța în educație”, susține Răzvan Dincă.

Am profitat de discuția avută cu decanul Facultății de Drept a Universității din București pentru a lămuri și câteva zvonuri legate de admiterile viitoare, despre care se spune că se vor baza pe cu totul alte manuale de pregătire. „Nu există nicio hotărâre luată la nivelul conducerii facultății cu privire la acest aspect. Dacă asemenea hotărâri vor fi luate, ele vor urma în mod necesar recomandarea specialiștilor în domeniul subiectelor, care le vor și întocmi, și vor fi anunțate în timp util, astfel încât candidații să aibă la dispoziție întreaga perioadă necesară pentru pregătirea examenului prin însușirea tematicii potrivit bibliografiei recomandate. Sigur, oricare ar fi obiectul lor, nu trebuie crezute zvonurile; ele generează adesea numai nesiguranță și panică. Dacă vor fi schimbări privind examenul de admitere, ele vor fi stabilite pe baza unor argumente de specialitate și comunicate cu suficient timp înainte de examen, în mod oficial și suficient de larg încât să poată servi pregătirii adecvate a acestui examen de către toți potențialii candidați.”, ne-a răspuns Răzvan Dincă.

Motivele pentru care se menține examenul de admitere

Decizia Facultății de Drept a Universității din București de a păstra examenul de admitere are la bază motive foarte serioase.

În primul rând, tipul acesta de concurs permite selectarea unor candidați valoroși. „Câtă vreme numărul candidaților este mai mare decât numărul locurilor disponibile, organizarea unei grile proprii de apreciere pentru selectarea celor admiși reprezintă din partea instituției noastre un gest de autoritate profesională: vom alege pe cine pregătim în baza unor criterii meritocratice a căror aplicare ne-o asumăm”, arată Răzvan Dincă.

În al doilea rând, în felul acesta facultatea semnalează încă de la începutul colaborării cu candidații că instituția funcționează ca o elită meritocratică în care sunt valorizate calitatea în pregătire și exigența în aprecierea pregătirii. „Întregul nostru proces formativ  este organizat în considerarea acestor principii și este o chestiune de consecvențe ca ele funcționeze chiar la primirea în comunitatea noastră academică.”, mai spune interlocutorul ^BizLawyer.

În plus, probele de concurs la admitere testează cunoștințe și abilități care sunt pertinente și importante pentru un viitor jurist. Bogăția și acuratețea semantică și organizarea riguroasă a unei expuneri în limba română sunt calități esențiale pentru redactarea oricărui document juridic sau pentru expunerea oricărui raționament juridic în România. Or documentele și raționamentele juridice sunt instrumentul de lucru curent al tuturor juriștilor. Înțelegerea mecanismelor fundamentale ale economiei condiționează elaborarea și aplicarea normelor juridice menite să se aplice mediului economic. Rațiunea unei reglementări nu poate fi concepută de regulă fără temeiul său economic și fără a anticipa efectul său economic. De aceea, economia este unul dintre principalii factori de contextualizare și aplicare a dreptului. „Cât privește gândirea critică, pe care am adăugat-o ca probă de admitere în 2022, ea subîntinde raționamentul juridic și reprezintă în felul acesta o abilitate esențială a juristului. Fiind verificați și clasificați în funcție de aceste probe candidații sunt deci selectați față de criterii relevante, meritocratice, chiar în profesia de jurist pe care și-au ales-o și pentru care au început să se pregătească atunci când au început să pregătească examenul de admitere”, explică profesorul.

Mai mult, angajarea însăși în acest curs al pregătirii reprezintă începutul angajamentului în carieră. Liceanul care își alege să își întemeieze o carieră juridică pe absolvirea Facultății de Drept a Universității din București optează să-și înceapă această carieră cu o încercare dificilă, pe care și-o asumă și o pregătește. Această asumare deja internalizează obiectivul de carieră; îl valorizează interior; voința candidatului se mobilizează deja pentru un parcurs dificil, de termen lung dar asumat ca aducând succesul dorit. „Practic examenul de admitere testează și cultivă tenacitatea în proiect a candidaților. Se explică astfel de ce, promovându-l, studenții facultății noastre au o rată de abandon școlar mai mică decât la alte facultăți și reușesc apoi în proporții covârșitoare, 80-90%, să își continue cariera în domeniul juridic”, opinează decanul facultății.

400 de bursieri anual

An de an peste 400 de studenți ai facultății primesc burse de merit și burse sociale, în funcție de criterii de medie, pentru cele dintâi, precum și de situație socială, pentru cele din urmă.

La acestea se adaugă mai multe zeci de burse extracurriculare, precum și de ajutoare „Constantin Stoicescu”.

Bursele extracurriculare se acordă din veniturile facultății de drept pentru studenții care s-au remarcat prin aporturi deosebite la activitatea facultății, participarea la proiecte de cercetare, asistență și suport logistic sau de organizare la examene de admitere sau de finalizare a studiilor, premii și distincții la concursuri studențești naționale sau internaționale etc.

„Ajutoarele „Constantin Stoicescu” provin dintr-un fond de peste 30 de milioane de RON, recuperat prin eforturile profesorilor facultății în proceduri privind legile de restituire a bunurilor preluate abuziv de regimul comunist, pe baza legatului lăsat facultății noastre de marele profesor de drept roman și decan al facultății Constantin Stoicescu. Veniturile acestui fond sunt folosite conform sarcinilor legatului pentru acordarea de ajutorare pentru studenții merituoși și lipsiți de mijloace precum și pentru sprijinirea studierii dreptului în străinătate, conform unui regulament adoptat potrivit legatului de către Consiliul Facultății de Drept a Universității din București.”, subliniază Răzvan Dincă.

Dispute-Resolution.Center este o platformă din grupul BizLawyer care se adresează deopotrivă profesioniștilor implicați în rezolvarea disputelor și clienților care au nevoie de asistență în astfel de cazuri. Disputele sunt adesea complexe, costisitoare și consumatoare de timp, putând afecta indivizi, comunități, organizații, guverne sau chiar economia în ansamblu. Prevenirea și soluționarea timpurie a conflictelor este benefică, iar Dispute-Resolution.Center grupează experiențele celor mai buni profesioniști ai domeniului și aduce laolaltă resurse, oameni și know-how.

În interacțiunea pe care o au cu noile generații, cadrele didactice de la Drept au observat că potențialul de inteligență și de competență al tinerilor juriști de astăzi nu este mai redus decât al celor din generațiile trecute. „Dimpotrivă, apreciez că pe când exigențele medii ale diverselor forme de evaluare în cursul formării lor profesionale, la facultăți sau la institutele de pregătire a profesiilor juridice, au crescut, numărul studenților care ating nivelul de vărf al rezultatelor acestor evaluări rămâne în esență în aceiași parametri, ceea ce presupune, de fapt, o tendință generală de creștere a calității la nivel de vârf”, opinează interlocutorul ^BizLawyer.

Totuși, decanul admite faptul că există numeroși factori care diminuează baza de selecție a tinerilor licențiați în drept de astăzi și aceasta poate eroda nivelul de calitate medie a acestora. „Nivelul educației preuniversitare scade, numărul populației școlare scade, de la an la an numărul total al absolvenților de bacalaureat, eligibili pentru universități, scade vertiginos ca urmare a crizei demografice și a abandonului școlar, mulți dintre liceenii foarte buni preferă să-și continue studiile în străinătate; toți aceștia sunt factori de presiune asupra numărului de candidați la intrarea în facultate, implicit asupra calității candidaților care vor fi selectați în urma examenului. Este remarcabil că în condițiile acestor factori de presiune, numărul candidaților la admiterea în programul de licență al Facultății de Drept a Universității  din București a crescut; totuși se observă că numărul acelora dintre ei care reușesc să obțină o media minimă de promovare a examenului este mult mai mic decât în urmă cu zece sau 20 de ani. Desigur, având de lucrat cu candidați intrați în facultate cu medii mai mici, trebuie să continuăm o selecție riguroasă și în timpul celor patru ani de studiu, ceea ce face ca numărul restanțierilor și al studenților care au examene semestriale nepromovate să fie mai mare decât în trecut și chiar promovabilitatea la licență a scăzut în anul 2023. Finalitatea menținerii acestor rigori și exigențe nu este desigur aceea de a împiedica studenții noștri să își continue cariera, ci dimpotrivă, de a prelungi școlarizarea și procesul de învățare suficient de mult cât le este necesar pentru a însuși la un nivel satisfăcător cunoștințele și abilitățile necesare pentru a se încadra în profesiile juridice la un nivel de profesionalism acceptabil. Ca să revin deci la întrebarea dumneavoastră, conchid asupra răspunsului, ca o concluzie pentru cele de mai sus: la vârf, tendința este de creștere a calității; la nivel de bază și mediu, factori demografici și sociali externi nouă, creează o presiune de scădere a nivelului de calitate. Totuși, Facultatea de Drept a Universității din București și-a însușit misiunea de a corecta această tendință și de a impune, prin rigoare și exigență, un nivel valoric al absolvenților corespunzător competențelor atestate prin diplomele acordate de facultatea noastră”, conchide Răzvan Dincă.