Cartel ALFA ar putea ataca în contencios administrativ îngheţarea pensiilor, dacă Avocatul Poporului nu dă curs sesizării organizaţiei

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel ALFA analizează posibilitatea să atace în contencios administrativ îngheţarea pensiilor prevăzută de Ordonanţa trenuleţ, în cazul în care Avocatul Poporului nu va da curs sesizării organizaţiei.

"Dacă Avocatul Poporului nu va da curs sesizării CNS Cartel ALFA, există şi o altă cale de atac, în contencios administrativ, chiar dacă este mai lentă. Putem ataca neaplicarea legii şi, în cadrul procesului, se poate solicita un punct de vedere al Curţii Constituţionale, numai că durează ceva mai mult", a precizat miercuri, pentru AGERPRES, preşedintele CNS Cartel ALFA, Bogdan Hossu.

Anterior în cursul zilei de miercuri, Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunţat că atât Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa" cât şi AUR au solicitat Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională a României (CCR) Ordonanţa trenuleţ.

Renate Weber a declarat, pentru AGERPRES, că reprezentanţii "Cartel Alfa" au făcut cererea pe motiv că Ordonanţa este neconstituţională şi a anunţat că instituţia a înregistrat petiţii privind acest act normativ de la mai multe persoane.

"Am contestat la Avocatul Poporului prevederile de la articolul 17 din Ordonanţa de Urgenţă 'Trenuleţul', prin care se îngheaţă indexarea pensiilor şi nu se aplică Legea 360 de indexare a valorii punctului de referinţă de la nivelul de 81 lei. Legea pensiilor este organică şi din acest punct de vedere nu se putea face o modificare decât tot printr-o lege organică, nu printr-o ordonanţă de urgenţă, prin care de fapt Guvernul se substituie Parlamentului", a declarat, la rândul său, preşedintele CNS Cartel ALFA.

El a precizat că există decizii anterioare ale Curţii Constituţionale care arată că "este complet anormală" o prorogare printr-o ordonanţă. "Din acest punct de vedere sperăm că Avocatul Poporului, deşi ar fi trebuit să se sesizeze din oficiu ca la legea pensiilor magistraţilor, să înainteze Curţii Constituţionale constatarea că articolul 17 este neconstituţional", a explicat liderul sindical.

Hossu spune că, în caz contrar, "se pune sub semnul întrebării pe cine reprezintă acum Avocatul Poporului - reprezintă interesele prevăzute în legea de constituire a instituţiei sau este marcat de decizii politice".

El a mai spus că alte prevederi ale ordonanţei "trenuleţ" privind prorogarea unor termene nu îşi regăsesc corespondent în precedentele decizii ale Curţii Constituţionale, care să permită un asemenea atac în justiţie. Drept urmare, sindicaliştii vor protesta "în stradă" faţă de celelalte prevederi ale ordonanţei în speranţa rezolvării printr-un dialog social mai transparent cu Guvernul.

"La ora actuală, ordonanţa 'trenuleţ' are foarte multe deficienţe legate de echilibrul care ar trebui să existe în structura respectivă, adică măsurile de austeritate pe toate segmentele societăţii civile", a mai declarat Bogdan Hossu.

Executivul a aprobat, pe 30 decembrie 2024, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene.

Printre măsurile prevăzute în ordonanţă se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024 sau neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

Totodată, ordonanţa mai prevede majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.