Comisia Europeană: Sprijinul pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat

Sprijinul pentru uniunea economică şi monetară şi pentru moneda euro atinge un nou nivel record ridicat, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, peste trei sferturi dintre respondenţii din zona euro (76%) declarându-se în favoarea monedei unice a UE, se arată într-un comunicat publicat luni de Comisia Europeană (CE).

Conform sursei citate, în ansamblul UE, sprijinul pentru moneda euro este stabil la 62%.

Opiniile pozitive cu privire la situaţia economiilor naţionale prevalează (49% apreciază situaţia ca fiind bună şi 47% o apreciază ca fiind proastă). Majoritatea respondenţilor din 17 state membre afirmă că situaţia economică naţională este bună. Luxemburg (94%), Danemarca (91%) şi Olanda (90%) sunt ţările cu cele mai mari punctaje. Procentajul cel mai scăzut al opiniilor pozitive este observat în Grecia (7%), Croaţia şi Bulgaria (ambele cu 20%), Italia (22%), Spania (26%) şi Franţa (29%).

Noul sondaj Eurobarometru publicat luni arată o creştere puternică a percepţiei pozitive a cetăţenilor faţă de Uniunea Europeană în toate domeniile - de la economie la starea democraţiei. Acestea sunt cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014 realizat înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker.

Încrederea în UE este la cel mai înalt nivel din 2014 şi rămâne superioară încrederii în guvernele sau parlamentele naţionale. Încrederea în UE a crescut în 20 de state membre, cu cele mai mari punctaje în Lituania (72%), Danemarca (68%) şi Estonia (60%). În plus, peste jumătate dintre respondenţi "tind să aibă încredere" în UE în Luxemburg (59%), Finlanda (58%), Portugalia (57%), Malta şi Suedia (ambele cu 56%), Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 55%), Irlanda, Polonia, Olanda şi Cipru (toate cu 54%), România şi Austria (ambele cu 52%), Letonia şi Belgia (ambele cu 51%).

De la ultimul sondaj Eurobarometru standard din toamna lui 2018, procentajul de respondenţi care au o imagine pozitivă despre UE (45%) a crescut în 23 de state membre ale UE, cel mai evident în Cipru (47%, plus 11 puncte procentuale), Ungaria (52%, plus nouă puncte procentuale), Grecia (33%, plus opt puncte procentuale), România (60%, plus opt puncte procentuale) şi Portugalia (60%, plus şapte puncte procentuale). O creştere cu două puncte procentuale a fost înregistrată din toamna anului 2018, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. 37% (plus un punct procentual, comparativ cu toamna anului 2018) dintre respondenţi au o imagine neutră despre UE, în timp ce mai puţin de o cincime au o imagine negativă (17%, minus trei puncte procentuale), acesta fiind cel mai mic scor în 10 ani.

Majoritatea europenilor sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE (61%, plus trei puncte procentuale), în timp ce doar 34% (minus trei puncte procentuale) sunt pesimişti. Cel mai ridicat nivel de optimism este în Irlanda (85%), Danemarca (79%), Lituania (76%) şi Polonia (74%). La celălalt capăt al clasamentului, optimismul este mai puţin pronunţat în Marea Britanie (47% faţă de 46%) şi în Franţa (50% faţă de 45%).

De asemenea, 55% dintre europeni declară că sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în UE, scorul cel mai mare înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent (plus cinci puncte procentuale faţă de toamna anului 2018), în timp ce numărul celor "nesatisfăcuţi" a scăzut cu cinci puncte procentuale, la 36%.

Cei mai mulţi europeni sunt de acord că "vocea lor contează în UE". Media UE-28 atinge 56% (plus şapte puncte procentuale faţă de toamna anului 2018), cele mai mari punctaje fiind observate în Suedia (86%), Danemarca (81%) şi Olanda (76%).

În toate cele 28 de state membre, peste jumătate dintre respondenţi consideră că sunt cetăţeni ai UE. La nivelul UE în ansamblu, 73% au acest sentiment (plus două puncte procentuale faţă de toamna anului 2018), iar la nivel naţional punctajul variază de la 93% în Luxemburg, 88% în Germania şi 87% în Spania, la 57% în Grecia şi Italia şi 52% în Bulgaria.

O majoritate semnificativă a cetăţenilor UE sprijină "libera circulaţie a cetăţenilor UE, care pot să locuiască, să lucreze, să studieze şi să desfăşoare activităţi comerciale oriunde în UE" (81%, minus două puncte procentuale faţă de toamna anului 2018) şi în fiecare stat membru al UE peste două treimi dintre respondenţi împărtăşesc aceasta opinie, de la Lituania (94%) la Italia şi Marea Britanie (ambele cu 68%).

Imigraţia rămâne principala preocupare la nivelul UE, cu 34% din menţiuni, în pofida unei scăderi puternice (minus şase puncte procentuale faţă de toamna anului 2018). Schimbările climatice, care s-au aflat pe locul al cincilea în toamna anului 2018, constituie în prezent a doua cea mai importantă preocupare după o creştere puternică (plus şase puncte procentuale faţă de toamna anului 2018). Trei preocupări obţin punctaje identice: situaţia economică (18%, neschimbat), starea finanţelor publice ale statelor membre (18%, minus un punct procentual) şi terorismul (18%, minus două puncte procentuale), urmate de mediu - principala preocupare pentru 13% dintre respondenţi înregistrând o creştere de patru puncte procentuale.

Şomajul, care este în prezent pe cea de-a şaptea poziţie la nivelul UE (12%), rămâne principala preocupare la nivel naţional (21%, minus două puncte procentuale), împreună cu creşterea preţurilor/inflaţia/costul vieţii (21%, neschimbat), sănătatea şi securitatea socială (21%, plus un punct procentual). Problemele legate de mediu, climă şi energie urmează îndeaproape după o creştere puternică (20%, plus puncte procentuale). Imigraţia, cu 17% din menţiuni (minus patru puncte procentuale faţă de toamna anului 2018), nu se mai regăseşte printre primele trei preocupări la nivel naţional, pentru prima dată din primăvara anului 2014. Situaţia economică se situează pe locul al şaselea (16%, plus un punct procentual).

Acest sondaj Eurobarometru standard a fost realizat după alegerile europene, între 7 iunie şi 1 iulie 2019, în toate cele 28 de state membre ale UE şi în cele cinci ţări candidate. Printre principalele constatări se numără un sprijin record pentru moneda euro şi transformarea schimbărilor climatice în a doua preocupare majoră la nivelul UE, după imigraţie.