CSALB: Doar în 8 cazuri de fraudă băncile au acceptat cererile consumatorilor şi au intrat în procedură de conciliere, în 2025

CSALB menţionează că săptămâna viitoare este Black Friday, ziua cu cele mai mari reduceri din an, dar şi cu cele mai multe tranzacţii şi plăţi. În 2024, numai în acea zi, s-au înregistrat peste 1,15 milioane de tranzacţii în valoare de 660 milioane de lei. Plăţile online şi volumul acestora îi atrag ca un magnet pe infractorii cibernetici. Unul dintre cei mai mari procesatori de plăţi şi carduri din România a spus că anul trecut numărul tranzacţiilor suspecte şi blocate a depăşit cu 159% nivelul anului precedent.

"Doar în 8 cazuri de fraudă băncile au acceptat anul acesta cererile consumatorilor şi au intrat în procedură de conciliere cu aceştia, în cadrul CSALB. În aceste cazuri excepţionale băncile au restituit o parte din sumele fraudate, cu condiţia returnării acestor sume către bancă, dacă Poliţia reuşeşte recuperarea prejudiciilor. Motivul invocat de bănci pentru acceptarea unor cereri în cazuri de fraudă este protejarea relaţiilor comerciale cu acei consumatori", menţionează sursa citată.

De asemenea, CSALB menţionează 10 metode şi canale bancare de fraudă: comerţ online, fals broker, email, grupuri de chat, furt de date, aplicaţii mobile, plăţi neautorizate, reţele de socializare, date card, link fals.

"În fiecare zi conturile bancare ale consumatorilor sunt atacate prin intermediul reţelelor de socializare, e-mailurilor şi linkurilor frauduloase, aplicaţiilor de control de la distanţă şi chiar prin apeluri telefonice ale infractorilor care îşi arogă calitatea de reprezentanţi ai băncilor sau ai unor autorităţi publice. Este folosită inclusiv inteligenţa artificială pentru falsificarea vocilor, iar reţelele de infractori au dezvoltat chiar şi call-center-uri pentru a da o credibilitate şi mai mare schemelor de fraudă. Un fenomen îngrijorător este acela că oamenii sunt ademeniţi pe canale şi prin metode tot mai diverse şi greu de depistat, iar pierderile din conturile consumatorilor cresc îngrijorător. Pentru diminuarea riscurilor, consumatorii nu trebuie să-şi expună toate economiile pe contul cu care fac tranzacţii într-o zi de reduceri, de exemplu. Pot lăsa în cont doar o sumă dedicată cumpărăturilor, iar restul banilor îl pot transfera într-un cont neexpus tranzacţiilor online", a spus Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

El a menţionat că o altă metodă de prevenţie este verificarea constantă a conturilor bancare şi setarea alertelor pentru tranzacţiile efectuate.

"Ţinând cont că doar 7% din banii proveniţi din fraude pot fi recuperaţi la nivel mondial, responsabilitatea asupra conturilor şi datelor personale trebuie să fie maximă în cazul utilizatorilor. Aceştia nu doar că nu trebuie să furnizeze sub nicio formă informaţii ale contului sau parolele de acces în conturi, dar trebuie să arate o prudenţă sporită pentru site-urile accesate, linkurile şi emailurile pe care le deschid sau pentru convorbirile telefonice primite de pe numere suspecte. Oamenii nu trebuie să uite că, oricând au îndoieli, există varianta de a apela numărul oficial al băncii sau, pentru o siguranţă şi mai mare, se pot deplasa într-o sucursală bancară pentru a verifica dacă informaţiile primite sunt reale", a mai spus Alexandru Păunescu.

CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare.