ZRP
Tuca Zbarcea & Asociatii

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,43% din PIB după primele şapte luni

29 August 2023   |   Agerpres

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.

 
 
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,43% din PIB după primele şapte luni ale anului, la 38,6 miliarde de lei, de la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, la finalul primului semestru, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor.
 
"Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 38,6 miliarde lei, respectiv 2,43% din PIB, faţă de deficitul de 26,7 miliarde lei, respectiv 1,89% din PIB aferent primelor şapte luni ale anului 2022", precizează Ministerul Finanţelor.
 
Veniturile totale la bugetul consolidat au însumat 288,06 miliarde de lei lei în perioada ianuarie - iulie 2023, în creştere cu 11,5% (an/an), iar cheltuielile au totalizat 326,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Potrivit MF, evoluţia veniturilor a fost susţinută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, impozitul pe profit şi TVA. Veniturile fiscale au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată - influenţate şi de diminuarea încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, în timp ce încasările din accize au cvasi-stagnat.
 
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 23,86 miliarde de lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (71,1%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,1%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,6%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,4%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,1% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.
 
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 90,56 miliarde de lei, în creştere cu 13,3% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,3 miliarde lei), respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.
 
Încasările din impozitul pe profit au însumat 19,31 miliarde de lei, consemnând o creştere de 11,3% (an/an), susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (13,3%).
 
Încasările nete din TVA au înregistrat 57,67 miliarde de lei, în creştere cu 10% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele şapte luni din 2023 se remarcă o evoluţie mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, şi pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 6%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (17 miliarde de lei în ianuarie-iulie 2023, comparativ cu 16 miliarde de lei în ianuarie-iulie 2022).
 
Veniturile din accize au însumat 20,68 miliarde de lei, consemnând o cvasi-stagnare faţă de nivelul de anul trecut (0,1%, an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 2,1%, în timp ce evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice din primele şapte luni continuă să se amelioreze (-2%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
 
Veniturile nefiscale au însumat 26,82 miliarde de lei, consemnând un avans de 3,6% (an/an). Evoluţia pozitivă a acestora a fost influenţată de veniturile din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare atât a încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, cât şi a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 24,31 miliarde de lei, în creştere cu 38,4% (an/an).
 
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 326,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 14,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şapte luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 20,2% din PIB la 20,5% din PIB.
 
Cheltuielile de personal au însumat 74,55 miliarde de lei, în creştere cu 9,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 42,40 miliarde de lei, în creştere cu 11,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 14,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 15,2% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
 
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 18,69 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,35 miliarde de lei ca urmare a prefinanţării în primele 7 luni a necesarului brut de finanţare pentru
anul 2023. Astfel, după primele 7 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 68,7% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023, precizează sursa citată.
 
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 112,99 miliarde de lei, în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea, de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
 
Potrivit Ministerului Finanţelor, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele şapte luni ale anului 2023, au fost în sumă de 2,31 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
 
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,17 miliarde de lei, sumă care reprezintă, în principal, subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 miliarde de lei) care reprezintă 31,04% din total subvenţii.
 
Alte cheltuieli au fost de 5,94 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile.
 
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,28 miliarde de lei, cu 51,4% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
 
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 38,94 miliarde de lei, în creştere cu 47,27% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 26,44 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,78% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.
 
Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB. 
 
 

PNSA

 
 

ARTICOLE PE ACEEASI TEMA

ARTICOLE DE ACELASI AUTOR


 

Ascunde Reclama
 
 

POSTEAZA UN COMENTARIU


Nume *
Email (nu va fi publicat) *
Comentariu *
Cod de securitate*







* campuri obligatorii


Articol 4659 / 19251
 

Ascunde Reclama
 
BREAKING NEWS
ESENTIAL
BizLawyer îi prezintă pe avocații care au devenit parteneri în ultimele runde de promovări | De vorbă cu Andrei Cosma (BACIU PARTNERS), revenit în avocatura locală după ce a activat ca general counsel pentru o firmă de tehnologie din Malta: ”Cred că succesul în avocatură apare atunci când un avocat înțelege cu adevărat distincția - și îmbinarea - dintre profesia de avocat și avocatura ca business. Ambele concepte au o importanță de sine stătătoare și trebuie creată o simbioză pentru a tinde spre succes”
Women Lawyers | Pentru Mateea Codreanu, apartenența la echipa Mușat & Asociații, în care a evoluat până la poziția de Partener, a fost decisivă în formarea sa: ”Este o provocare să începi parcursul avocațial ca avocat stagiar într-o firmă de avocatură lider, dar totodată și o premisă pentru o dezvoltare profesională rapidă”
Liviu Togan părăsește Dentons, unde coordona practica de drept penal și investigații și se alătură din nou firmei Mușat & Asociații, pe poziția de Partner: “Revin în cadrul unei echipe pe care o cunosc și în care am încredere”
LMG Life Sciences Awards EMEA 2025 | Kinstellar, Muşat & Asociaţii, NNDKP și Popescu & Asociații, pe lista scurtă din care va fi aleasă peste câteva zile ”South East Europe Firm of the Year”. Popescu & Asociații concurează cu patru firme internaționale de top pentru titlul de ”White Collar Crime Firm of the Year”, iar unul dintre partenerii săi, Mirel Rădescu, este printre cei patru finaliști la categoria ”White Collar Crime Lawyer of the Year”
Avocații Kinstellar spun că semnalul cel mai pregnant din ultima perioadă e dat de proiectele de reorganizare și apreciază că anul acesta va crește numărul companiilor care fac disponibilizări masive. Clienții sunt interesați de consolidarea politicilor privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, precum și de regândirea modului de organizare a muncii, pe fondul unei tendințe de creștere a volumului de cauze privind litigiile de muncă | Activitate intensă în practica de Employment, evidențiată de ghidurile juridice internaționale, cu mandate diverse și o echipă expusă la proiecte cu un caracter multidisciplinar
GNP obține o soluție favorabilă pentru un operator de platformă, ce ar putea să contureze o practică constantă și predictibilă, în baza căreia autoritățile de reglementare naționale vor analiza întinderea răspunderii furnizorilor de servicii intermediare. Problemele juridice ridicate în acest litigiu vizează în principal modul de interpretare și aplicare a reglementărilor din Regimul eCommerce și DSA | Avocații Octavian Adam (Partener), Cristina Badea (Senior Associate) și Alice Moisac (Associate), în prim plan
Rising Stars | Eduard Morariu, unul dintre cei mai buni absolvenți ai generației 2022, a ales să profeseze ca avocat la Filip & Company, unde urmărește să se dezvolte în câteva dintre ramurile mai „nișate” ale Dreptului: „Parcursul meu a presupus implicarea în multe dosare de instanță și arbitraj, unele chiar de importanță națională, cu probleme de drept sensibile, dar și cu echipe de avocați excepționali, care le-au făcut față cu o măiestrie la care nu pot decât să aspir”
Cum lucrează echipele Băncilă, Diaconu și Asociații (EY Law) și Grants & Incentives Avisory (EY), în proiectele care vizează accesarea ajutoarelor de stat, în care au o rată de succes mai mare de 90% | Ramificarea multidisciplinară a expertizei permite echipei să ofere clienților o viziune completă asupra pașilor de parcurs și modului în care pot implementa soluțiile propuse, astfel încât să obțină cele mai mari beneficii. Ce servicii integrate asigură clienților și care sunt strategiile pentru maximizarea șanselor de obținere a fondurilor
OMV Aktiengesellschaft a mers pe mâna avocaților de la ZRVP într-un alt arbitraj ICC cu statul român și a câștigat încă 47 mil. €, plus dobânzi. Pretenții de alte 50 mil. € la orizont, într-o procedură nouă, inițiată în decembrie 2024, în care lucrează deja aceeași echipă de avocați
PNSA susține juridic Turneul Internațional Stradivarius
Premieră juridică în România | Popescu & Asociații obține prima despăgubire integrală pentru expropriere: peste 60 mil. lei pentru Viorelo International. Succesul este rezultatul unei strategii juridice riguroase, elaborate și implementate de o echipă interdisciplinară de specialiști
Premieră pe piața avocaturii din România: NNDKP, desemnată pentru a șaptea oară „Firma de avocatură a anului în România” la gala premiilor Chambers Europe 2025. | Ion Nestor, Co-Managing Partner: ” Această recunoaștere, care vine în anul în care sărbătorim 35 de ani de activitate, reprezintă încă o confirmare a poziției de top pe care NNDKP o ocupă pe piața avocaturii din România și validează munca, performanța și rezultatele excelente obținute de întreaga echipă”
 
Citeste pe SeeNews Digital Network
  • BizBanker

  • BizLeader

      in curand...
  • SeeNews

    in curand...